Călin Georgescu, candidatul pro-rus cu discurs legionar, necunoscut pentru o mare parte a alegătorilor români înainte de 24 noiembrie, a reușit să profite neobservat de algoritmii TikTok și să aibă o campanie online coordonată ”de un actor statal”, în ciuda faptului că guvernul României a promovat masiv în ultimii ani faptul că găzduiește Centrul Cyber al UE.
- Consiliul Suprem de Apărare a Țării a stabilit săptămâna trecută că Georgescu a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic. Documentele desecretizate de serviciile secrete arată că au avut loc atacuri asupra infrastructurii de alegeri, iar un document SRI indică faptul că ”în prezent nu deținem date certe cu privire la atacator ori cu privire la afectarea procesului electoral”.
Centrul European pentru Competențe în domeniul Securității Cibernetice (European Cybersecurity Competence Centre – ECCC) a fost deschis oficial pe 9 mai 2023, fiind prima entitate europeană cu sediul pe teritoriul țării noastre.
La acea vreme, premierul Nicolae Ciucă declara că Centrul Cyber va avea aproximativ 60 de angajați. Tot Ciucă vorbea atunci despre utilitatea Centrului în contextul în care atacurile hibride și a provocărilor cibernetice la adresa Europei s-au accentuat în ultimii ani, potrivit Euractiv.ro.
Autoritățile române afirmau că deschiderea Centrului Cyber și a rețelei de centre naționale va conduce la stimularea unui sprijin financiar sporit pentru cercetarea, inovarea, tehnologia și dezvoltarea industrială în domeniul securității cibernetice, în complementaritate cu structurile deja existente.
De asemenea, se vorbea despre construirea unui pol european de expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică, în special în domenii precum criptografia, serviciile de securitate a rețelelor informatice, detectarea intruziunilor, securitatea sistemelor, securitatea rețelelor, securitatea programelor informatice și a aplicațiilor sau aspectele umane și societale ale securității și ale protecției vieții private.
Oficialii români precizau că obiectivul acestei instituții este să centralizeze ecosistemul de securitate tehnologică și industrială al statelor membre, pentru ca blocul comunitar să fie mai bine pregătit în fața amenințărilor.
În 10 decembrie 2020, statele membre UE au desemnat România să găzduiască sediul Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice, Centrul CYBER al UE devenind astfel prima structură UE de pe teritoriul țării noastre.
„Centrul CYBER va reprezenta o structură cheie în contextul eforturilor de la nivel UE de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică. Centrul va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între actorii publici și privați din domeniu, mediul academic și industria de profil din Uniune, asigurând, totodată, coordonarea între centrele naționale pentru securitate cibernetică din statele membre.
Totodată, Centrul va acționa pentru stimularea cercetării și inovării tehnologice în vederea consolidării securității cibernetice în cadrul Uniunii. Astfel, Centrul va reprezenta principalul organism de gestionare a fondurilor europene dedicate cercetării în domeniul securității cibernetice disponibile prin cele două programe de finanțare ale UE cu relevanță pentru sector – Europa Digitală și Orizont Europa.
În cursa pentru găzduirea Centrului, țara noastră a concurat cu Belgia, Germania, Lituania, Luxemburg, Polonia și Spania”, se mai arată într-un comunicat emis de guvern.
În plus, încă din 2014, România participă ca națiune-lider, în baza unei decizii a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la Fondul fiduciar pentru dezvoltarea apărării cibernetice a Ucrainei, un fond creat prin implicarea voluntară a statelor membre NATO.
România s-a declarat pentru prima dată dispusă să fie coordonator al proiectului la summit-ul NATO care a avut loc în Țara Galilor în 2014.
„Având în vedere contextul generat de creșterea tensiunii în relațiile ruso-ucrainene și nevoia NATO de a-și consolida granița estică, au fost implementate noi măsuri de securitate, motiv pentru care a fost creat, prin participarea voluntară a statelor membre NATO, un Fond Fiduciar pentru dezvoltarea capabilităților Ucrainei în domeniul apărării cibernetice”, preciza SRI în comunicatul de la acel moment.
„Expertiza” pe care SRI o are în domeniul apărării cibernetice – apreciată atât prin proiecte interne, dar și ca parte a NATO – a fost fundamentală pentru participarea, ca națiune-lider, prin SRI, la acest fond fiduciar, mai notează sursa citată.