Introducerea taxei pe lux, propusă și discutată intens la începutul anului, își face simțită prezența în pragul sărbătorilor de iarnă. În decembrie, proprietarii de autoturisme evaluate la peste 375.000 de lei sunt chemați să-și îndeplinească obligațiile fiscale, cu termen limită chiar înainte de Revelion, pe 31 decembrie 2024. Taxa, aplicabilă timp de cinci ani de la data achiziției, vizează atât persoanele fizice, cât și cele juridice, dar în practică relevă o serie de inechități flagrante între aceste categorii.
Cum funcționează taxa pe lux?
Pentru vehiculele achiziționate în leasing, taxa va fi achitată de firmele de leasing, însă va fi refacturată utilizatorilor. Practic, aceștia vor suporta indirect costul, fără ca legea să ofere claritate asupra mecanismului. Discrepanțele apar însă atunci când analizăm cum se calculează valoarea autoturismelor pentru persoanele fizice și juridice.
În timp ce persoanele fizice plătesc taxa raportându-se la valoarea brută, cu TVA inclus, persoanele juridice beneficiază de o calculare mai favorabilă, bazată pe valoarea netă, fără TVA. Astfel, ceea ce se dorește a fi un impozit „echitabil” evidențiază lacune legislative ce favorizează companiile.
Exemplul care dezvăluie inechitatea
Un exemplu simplu ilustrează diferența:
•O persoană juridică achiziționează un autoturism BMW X5 cu un preț de 89.000 de euro (445.000 lei cu TVA inclus). În acest caz, valoarea pentru calculul impozitului este cea fără TVA: 373.949 lei, sub pragul de 375.000 lei. Astfel, persoana juridică nu plătește taxa pe lux.
•O persoană fizică cumpără același autoturism, pentru aceeași sumă. În cazul acesteia, valoarea de achiziție include TVA-ul, adică 445.000 lei. Depășind pragul de 375.000 lei, persoana fizică este obligată să plătească un impozit anual de 210 lei timp de cinci ani – adică 1.050 lei în total.
Această diferență evidențiază o problemă fundamentală de echitate fiscală. Dacă scopul taxei este de a colecta fonduri suplimentare de la posesorii de bunuri de lux, de ce sunt persoanele fizice mai dezavantajate decât cele juridice?
Întrebări fără răspuns
Normele actuale ale taxei sunt vagi în privința momentului din care începe efectiv impozitarea autoturismelor. De exemplu, pentru clădiri, legea stipulează clar că impozitarea începe la 31 decembrie a anului anterior achiziției. În cazul autoturismelor însă, nu există o clarificare similară, creând confuzii în rândul contribuabililor. Mai mult, declarația fiscală necesară – formularul 216 – este disponibilă pe site-ul ANAF, dar puțini știu de existența acesteia sau de obligațiile lor legate de noul impozit.
Concluzii
Taxa pe lux, în forma sa actuală, pune în evidență lipsa de coerență legislativă și o inegalitate în tratamentul fiscal între persoane fizice și juridice. Deși sumele implicate nu sunt mari pentru contribuabili, principiul fiscalității echitabile este subminat. Este nevoie de o reevaluare a normelor, astfel încât această taxă să fie aplicată pe baze corecte și uniforme. În absența unor ajustări, taxa pe lux riscă să devină mai degrabă un simbol al inechității decât o sursă legitimă de venituri la bugetul de stat.
Loredana Mihăilă este administrator de societate, expert contabil, consultant fiscal, auditor financiar.
Opiniile exprimate în această rubrică nu reprezintă neapărat poziția redacției.
