Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Marcel Boloş, care a primit luni avizul în Parlament pentru a reveni la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, afirmă că se întoarce la conducerea MIPE cu obiectivul clar de a continua simplificarea accesului la bani europeni, scrie Agerpres.
“După un mandat la Ministerul Finanţelor în care m-am concentrat pe protejarea investiţiilor, asigurarea stabilităţii economice şi modernizarea administraţiei fiscale, revin la conducerea MIPE cu o perspectivă consolidată, dar cu acelaşi angajament de a transforma vieţi şi comunităţi. (…) Aum, mă întorc la conducerea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene cu un obiectiv clar: să continuăm să simplificăm accesul la bani europeni, să semnăm rapid contractele pentru perioada 2021-2027 (unde avem de atras 46 miliarde euro), să deblocăm PNRR şi să continuăm procesul de descentralizare a fondurilor. Beneficiarii trebuie să aibă acces rapid şi uşor la fonduri, fără obstacole administrative inutile”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat că, pentru a realiza acest lucru, îşi propune continuarea simplificării procedurilor de accesare şi gestionare a proiectelor şi optimizarea MySMIS, astfel încât beneficiarii să poată depune proiecte şi gestiona finanţările eficient, în timp real.
“Marile proiecte de dezvoltare au nevoie de asistenţă tehnică personalizată, oferită autorităţilor locale şi beneficiarilor pentru a depăşi blocajele din procesul de accesare”, a precizat Boloş.
De asemenea, el a adăugat că îşi mai propune o concentrare pe lansarea apelurilor de proiecte şi semnarea contractelor de finanţare pentru Politica de Coeziune 2021-2027, cu focus pe infrastructură, sănătate, educaţie, digitalizare şi tranziţia verde, continuarea transferului de competenţe către autorităţile locale (administraţiile locale să aibă mai multă autonomie în gestionarea proiectelor şi a resurselor, dar şi sprijin tehnic şi administrativ pentru implementare).
“Este multă treabă şi pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, primul pas fiind să avem o radiografie detaliată a jaloanelor blocate din PNRR. Trebuie să ne asigurăm că sunt realizate reformele restante din cererea de plată III şi cele care se regăsesc în foaia de parcurs pentru aderarea la OECD. De asemenea, este necesară modificarea PNRR pentru adaptarea la contextul realităţii implementării acestuia, continuând să simplificăm fluxurile financiare pentru beneficiarii de fonduri din PNRR. Mă întorc aşadar într-un loc drag mie, cu oameni foarte buni, pe care am avut privilegiul să-i coordonez de două ori înainte. În ultimul mandat, am demonstrat că România poate vorbi de eficienţă în utilizarea fondurilor europene, reuşind să aducem 11,3 miliarde de euro într-un singur an, un record care a pus România pe o traiectorie de dezvoltare accelerată. Rămâne de văzut cum va arăta acest al treilea capitol, dar mă angajez să menţin aceeaşi dedicare şi determinare pentru beneficiari. Misiunea mea este clară: să transform resursele europene în proiecte care schimbă vieţi şi să aducem împreună modernizarea pe care o aşteptăm cu toţii. Succesul depinde de munca în echipă şi de colaborarea strânsă cu toate părţile implicate”, a mai spus noul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Marcel Boloş a adăugat că în mandatul de ministru al Finanţelor s-a concentrat pe asumarea unui plan bugetar structural pentru o consolidare fiscal-bugetară pe 7 ani, care aduce o reducere lină a deficitului bugetar şi asigură menţinerea datoriei publice mult sub media Uniunii Europene.
“Această reducere graduală permite implementarea unui buget de investiţii de 1.000 miliarde lei până în 2031 (peste 100 miliarde lei anual). Trebuie să înţelegem că dacă România nu s-ar fi conformat Tratatului, atunci risca suspendarea fondurilor europene. Adică pentru România ar fi urmat o perioadă fără investiţii în autostrăzi şi drumuri, fără investiţii în spitale, fără investiţii în şcoli, fără investiţii în apă-canalizare”, a precizat el.
Boloş a mai menţionat că au fost dublate investiţiile publice pe care statul şi le poate asuma, de la 70 miliarde lei anual la 123 miliarde lei (care vor genera un puternic efect multiplicator), iar anul viitor vor ajunge la 150 miliarde lei.
Totodată, sustenabilitatea finanţelor publice a fost o altă prioritate centrală în mandatul său la Ministerul Finanţelor, chiar şi într-un an dificil pentru buget, marcat de provocări economice şi de presiuni electorale.
“Am reuşit să menţinem un echilibru delicat între nevoia de dezvoltare economică şi angajamentele sociale privind majorarea pensiilor şi salariilor”, susţine Boloş.
Potrivit acestuia, un alt obiectiv a fost implementarea modulelor de digitalizare (e-Factura, e-Transport, e-case de marcat, scanere la punctele vamale şi module antifraudă), care “deşi au generat şi nemulţumiri”, sunt măsuri care au permis crearea unui sistem integrat de management al riscurilor, care oferă ANAF instrumentele necesare pentru a desfăşura controale mai bine direcţionate şi mai eficiente.
Marvel Boloş a mai afirmat că, în timpul mandatului la Finanţe, s-a concentrat şi pe îmbunătăţirea colectării veniturilor, prin măsuri care au redus evaziunea fiscală şi au crescut încrederea contribuabililor în sistem. Implementarea măsurilor de digitalizare şi a reformelor fiscale a contribuit semnificativ la creşterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, de la 24,2% la 26,2%, ceea ce a generat un plus de 75 miliarde lei în venituri colectate, această creştere a veniturilor contribuind nu doar la reducerea presiunii deficitului bugetar, dar creând şi un spaţiu fiscal mai mare pentru investiţii strategice, creşteri de pensii şi menţinerea formelor de sprijin pentru persoanele vulnerabile.
Un alt pilon esenţial a fost sprijinul pentru mediul de afaceri prin schemele de ajutor de stat şi garanţiile de portofoliu. Prin Programul IMM Plus, au fost puse la dispoziţia mediului de afaceri 13,32 miliarde lei, pentru ca 14.000 de antreprenori să beneficieze de sprijinul necesar pentru dezvoltare şi investiţii, a mai scris Marcel Boloş pe reţeaua de socializare.
