Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

Cu ocazia Crăciunului, când cu toții suntem mai buni, Economedia face o trecere în revistă a celor mai bune momente din economia românească în 2024. Lista nu este exhaustivă.

De asemenea, vă rugăm pe dumneavoastră, cititorii Economedia, să ne spuneți părerea dumneavoastră: care au fost cele mai bune lucruri care s-au întâmplat în economia românească în 2024?

Intrarea în Schengen

România și Bulgaria vor intra integral în zona Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025. Statele membre ale Uniunii Europene au agreat, în cele din urmă, să elimine controalele și la frontierele terestre, după ce anterior ele au fost eliminate pentru zboruri.Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european, conform Comisiei Europene. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, fiind creată o singură frontieră externă de control. Acest lucru va aduce beneficii economice pentru România, precum:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

• Timp mai scurt de călătorie și avantaje pentru turism. Pentru că România va intra în Schengen alături de Bulgaria, vor dispărea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, dar și cu Grecia. Acest lucru ar duce la economii majore de timp, mai ales în sezonul vacanțelor, când mii de români merg fie la mare în Grecia ori Bulgaria, fie la schi în Bulgaria. (Notă: momentan, în primele șase luni, autoritățile vor mai face controale aleatorii între România și Ungaria și România și Bulgaria)
• Cheltuieli mai mici. Datorită aderării la Schengen, vor dispărea și puncte de frontieră. Se reduc astfel cheltuieli cu angajații și operațiunile din aceste puncte de frontieră.
• Avantaje pentru transportatori. Aderarea la Schengen va aduce însă cele mai mari avantaje pentru transportatorii români, care se confruntă cu timpi de așteptare de până la 8 ore la trecerea granițelor. Din cauza cozilor de la graniță, șoferii erau obligați să depăşească timpii zilnici de conducere, raportau un consum mai mare de carburant pe timpul aşteptării şi existau întârzieri privind livrarea mărfurilor către clienţi. Toate acestea duceau la apariţia de probleme în aprovizionare sau în perturbarea unor procese de producţie, precum şi creşterea costurilor pentru clienţii finali. Transportatorii estimau, anul trecut, că costurile totale înregistrate de transportatorii rutieri pentru că România a rămas în afara spaţiului Schengen se ridică la 2,41 miliarde de euro.
• Comerț mai liber. Datorită eliminării controalelor pentru transportatori (în afară de cele aleatorii), comerțul între state membre și cu România va fi mai rapid, mai profitabil și la costuri mai mici.
• Avantaje pentru investițiile străine. Facilitarea transportului va crește nivelul investițiilor străine directe, ceea ce va duce la o dezvoltare a economiei, a producției, a logisticii și, implicit, a transporturilor.
• Atractivitatea cetățeniei române. Am putea asista la o eventuală creştere a atracţiei pentru cetăţenia românească, ca urmare a oportunităţii largi de călătorie în Europa oferit de actul de identitate eliberat de statul român, care va permite libera călătorie prin UE.

Aproape de eliminarea vizelor către SUA 

Românii vor putea călători în Statele Unite fără vize cel mai probabil din 2025.

Nivelul ratei de refuz a vizelor SUA pentru români a coborât la 2,61%. România și-a atins astfel obiectivul de reducere a ratei de refuz a vizelor SUA pentru turism și afaceri sub pragul de 3%, îndeplinind condițiile pentru includerea în Programul Visa Waiver.

„Împreună, am lucrat mână în mână, pentru a ghida România, în vederea îndeplinirii cerințelor programului Visa Waiver. Sunt optimistă că acest lucru se va concretiza la începutul anului 2025”, estima ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec.

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a explicat că procedura va include completarea unui formular online și o taxă de 21 de dolari, cu răspuns în 72 de ore.

Această autorizare, valabilă doi ani, va permite șederi de până la 90 de zile în SUA, facilitând intrări multiple fără necesitatea unei noi aplicații.

Număr record de kilometri de autostradă inaugurați

România a inaugurat în anul 2024 un număr record de aproape 200 (198, efectiv) kilometri de autostradă și drum expres, după o mobilizare fără precedent a tuturor constructorilor, deși inclusiv pe fond electoral. Au fost construiți în sfârșit zeci de kilometri și spre regiunea Moldova. În România se circulă, astfel, acum, pe circa 1.261 kilometri de autostradă.

Iată drumurile expres și autostrăzile inaugurate în 2024:

Martie

• Drumul Expres Oradea – Borș 2, legătura la lotul de Autostradă A3 Biharia – Borș 2, cu o lungime de 13 km la profil de drum expres (restul de 6 sunt la profil de drum național), construit de Strabag

Aprilie

• Autostrada A0 București Sud. Un segment între Jilava și Vidra, cu o lungime de 7 km, de pe Lotul 2, construit de Alsim Alarko
• Autostrada A0 București Sud. Un segment de 6 km între Vidra și DN 4 Popești Leordeni, de pe lotul 1, construit de Alsim Alarko

Iulie

• Autostrada A0 București Sud. Un segment între Popești-Leordeni și Autostrada Soarelui, cu o lungime de 10 km, construit de Alsim Alarko

Noiembrie

• Autostrada Moldovei A7. Lotul 4 Mândrești Munteni – Focșani Nord, de pe Autostrada Buzău – Focșani, cu o lungime de 11 km, construit de UMB
• Autostrada Moldovei A7. Un segment de 1 km funcțional din Lotul 1 Buzău – Vadu Pașii, construit de UMB
• Autostrada Moldovei A7. Lotul 2 Vadu Pașii – Râmnicu Sărat, cu o lungime de 30,8 km, construit de UMB
• Drumul Expres Craiova – Pitești. Un segment din Tronsonul 4 Colonești – Pitești, cu o lungime de 20 km, construit de UMB
• Drumul Expres Craiova – Pitești. Tronsonul 1 Craiova – Robănești, cu o lungime de 17,7 km, construit de Ozaltin (Turcia)

Decembrie

• Autostrada A0 Nord. Un segment de 2 km din Lotul 3 Afumați – Pantelimon, construit de China Civil Engineeering (China), care a permis de asemenea deschiderea unui segment de 9 km de autostradă finalizat încă de anul trecut de UMB
• Autostrada A1 Sibiu – Pitești. Un segment de 16 km din lotul 5 Curtea de Argeș – Pitești, construit de WeBuild
• Autostrada Moldovei A7. Lotul 3 Râmnicu Sărat – Mândrești Munteni, cu o lungime de 36 km, construit de UMB, pe segmentul Buzău – Focșani
• Autostrada Moldovei A7. Lotul 1 Ploiești – Mizil, cu o lungime de 21 km, construit de Pizzarotti – Retter, pe segmentul Ploiești – Buzău

România a ajuns din urmă Polonia la PIB-ul/cap de locuitor

România a ajuns din urmă Polonia la un important indicator economic, urmărit de Eurostat: PIB-ul/cap de locuitor, arată cele mai recente date ale biroului statistic al UE.

România a ajuns în 2023 la 80% din media UE în ceea ce privește PIB-ul/ cap de locuitor, adică la același nivel cu Polonia și peste Ungaria, care e la egalitate cu Croația (76%).

Și în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare, România a ajuns la 80%, același nivel cu Polonia, conform celor mai recente date.

Cu peste un an în urmă, Eurostat a publicat pentru prima oară în istoria sa date ce arătau că România a ajuns din urmă Portugalia și Ungaria în privința Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS), adică în termeni ce țin cont de diferențele dintre nivelurile de preț ale diferitelor țări, amintesc economiștii de la Romanian Economic Monitor. Conform celor mai recente date Eurostat, publicate în iunie, România ajunge din urmă și Polonia, fiind însă devansată de Portugalia, nu și de Ungaria, dacă ne raportăm la știrea anului trecut.