Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Asociaţiile patronale din Austria, Croaţia, Cehia, Ungaria, România, Slovacia şi Slovenia au semnat o Declaraţie comună prin care îşi exprimă sprijinul deplin pentru o strategie industrială cuprinzătoare şi eficientă a Uniunii Europene (UE), care să completeze Pactul verde european (EU Green Deal) şi industriile strategice, mari consumatoare de resurse şi energie din Europa în criza complexă actuală, se arată într-un comunicat de presă al Confederaţiei Concordia, citat de Agerpres.
“Odată cu preluarea preşedinţiei CE de către Polonia, organizaţiile patronale din Europa Centrală şi de Est au dorit să dea un semnal prin care să ceară sprijinirea economiei, industriei şi companiilor strategice europene, pentru relansarea competitivităţii lor la nivel global, în contextul crizei complexe cu care ne confruntăm. Împreună cu colegii noştri din ţările CEE, facem apel la instituţiile europene să sprijine prin măsuri concrete o strategie industrială care poate să ajute companiile europene în competiţia globală, precum şi în atingerea obiectivelor de sustenabilitate asumate. Suntem într-un moment de cotitură, iar competitivitatea Europei şi a regiunii CEE depinde într-o mare măsură de reducerea şi eliminarea presiunilor birocratice şi de reglementare în spatiul UE, de reaşezarea politicii energetice şi consolidarea Pieţei Unice”, a declarat, în comunicatul citat, Radu Burnete, directorul executiv al Concordia, organizaţie semnatară a Declaraţiei comune.
Conform patronatelor din România, numirea noului Colegiu de Comisari şi stabilirea noilor priorităţi ale Comisiei Europene coincid cu formularea unui nou Acord UE pentru o Industrie Curată (EU Clean Industrial Deal), completat de Actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale (Industrial Decarbonization Accelerator Act).
“Aceasta oferă o oportunitate unică şi un impuls de a adapta politicile europene la realitatea economică şi geopolitică diferită, atât în interiorul, cât şi în afara UE şi de a urma recomandările din rapoartele Draghi şi Letta pentru a spori competitivitatea şi dezvoltarea”, notează sursa citată.
Documentul comun îndeamnă instituţiile UE să ia o serie de măsuri, în săptămânile care vor urma, sub Preşedinţia poloneză a UE, şi să le încorporeze în anticipatul EU Clean Industrial Deal.
O primă măsură se referă la formularea şi punerea în aplicare a unei politici industriale cuprinzătoare a Uniunii, aliniată la obiectivele Pactului verde (Green Deal).
“Îndemnăm noua Comisie Europeană şi toate celelalte instituţii ale UE să pregătească o politică industrială coerentă şi eficientă, sub forma EU Clean Industrial Deal şi cu scopul general de a preveni dezindustrializarea Europei. Pactul trebuie să permită industriei UE să rămână competitivă şi rezilientă în faţa crizelor actuale şi a nevoilor de tranziţie, acoperind atât industriile upstream, cât şi sectoarele critice ale industriilor downstream, în special pe cele mai vulnerabile la dezindustrializarea şi externalizarea producţiei. EU Clean Industrial Deal ar trebui să permită industriilor în tranziţie ale UE să prospere şi să îndeplinească cu succes obiectivele Pactului verde al UE”, se menţionează în comunicat.
De asemenea, se solicită completarea EU Clean Industrial Deal cu o politică comercială a UE “fermă şi coordonată, în faţa unei instabilităţi geopolitice şi economice fără precedent”.
“Susţinem o revizuire cuprinzătoare a măsurilor actuale de apărare comercială pentru a proteja industria UE şi, dacă este necesar, sprijinim introducerea de noi măsuri, inclusiv cote de salvgardare sectoriale sau regimuri de clasificare. Solicităm Comisiei Europene să consolideze eficacitatea instrumentelor şi investigaţiilor de apărare comercială ale UE, ţinând cont de necesitatea unei abordări echilibrate pentru a evita intervenţionismul dur. Europa trebuie să se concentreze pe soluţiile pro-piaţă prezentate în raportul Draghi pentru a avea succes economic. Este esenţial să acordăm prioritate negocierii şi implementării acordurilor comerciale cu regiuni cheie precum Mexic, Mercosur, Australia, India şi ASEAN pentru a diversifica furnizorii şi a promova parteneriate avantajoase reciproc, echilibrând în acelaşi timp interesele geopolitice şi economice. Comerţul deschis trebuie să rămână o piatră de temelie a politicii economice a UE pentru a menţine competitivitatea”, se arată în Declaraţia comună.
O altă solicitare vizează abordarea deficienţelor din politica energetică a UE.
“Solicităm instituţiilor UE să evalueze toate nivelurile componentelor preţului energiei, inclusiv preţul angro, reţelele şi taxele/ tarifele, precum şi impactul acestora asupra competitivităţii industriale a UE. Susţinem o analiză amplă a tuturor măsurilor posibile de reducere a costurilor energiei pentru consumatorii şi întreprinderile industriale, în conformitate cu principiul neutralităţii tehnologice şi cu scopul de a menţine preţuri competitive la energie în UE, de exemplu prin viitorul Plan de Acţiune pentru Preţuri Accesibile la Energie. De asemenea, îndemnăm Comisia Europeană să pună în aplicare măsuri care să transfere beneficiile din punct de vedere al costurilor energiei electrice regenerabile şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon către industriile şi companiile mari consumatoare de energie şi, la nivel naţional, să reducă partea reglementată (de exemplu, tarife şi taxe) din preţul final al energiei electrice, în măsura în care este posibil (…)”, se subliniază în document.
Alte cereri menţionate în Declaraţia parafată de către patronatele din cele şapte ţări sunt: reducerea sarcinii de reglementare şi asigurarea unei armonizări interne sporite a politicilor europene în cadrul viitoarei legislaturi, eliminarea lacunelor de reglementare din politicile UE privind piaţa carbonului şi sprijinirea unei pieţe unice durabile pentru produsele ecologice şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
