Sursa foto: Inquam Photos / Malina Norocea
Îmbătrânirea populației României vine cu probleme majore pentru sistemul public de pensii, arată un nou studiu despre sistemul de pensii lansat joi seara de Asociația CFA România.
Estimările arată că România, similar cu restul Uniunii Europene, va avea o populație mai puțin numeroasă și mai în vârstă în viitor. Proiecțiile Eurostat indică o scădere de peste 20% a populației, la puțin peste 15 milioane până în 2070, și o creștere a proporției populației in vârstă (65+ ani) cu 9pp, la circa 30% din total.
Unul din principalele subiecte abordate în primul studiu de acest fel al Asociației CFA România, din anul 2019, a fost un indicator nou introdus la acea dată și anume „drepturile de pensie accumulate”. Referindu-se în principal la obligațiile contingente (implicite) ale statului cu drepturile de pensie acumulate până în prezent în asigurările sociale, Asociația a subliniat la acea dată dimensiunea semnificativă a datoriei publice implicite pensiile de stat, de 182% din PIB la nivelul anului 2015.
Datele publicate ulterior, în 2021 și 2024, arată o creștere semnificativă a datoriei implicite acumulate cu pensiile publice, la 306% din PIB în 2018 și la 378% din PIB în 20212 . Aceste valori depășesc cu mult scenariul pesimist prezentat de Asociația CFA România în 2019, în care Asociația prognoza că indicatorul de datorie implicită cu pensiile publice ar putea ajunge la puțin peste 300% din PIB în 2021
În dinamică, datoria implicită cu pensiile publice a crescut de 2,5 ori între 2015 și 2021, în vreme ce PIB-ul nominal a crescut cu doar 66%, iar valoarea drepturilor de pensie plătite de stat (o măsură a creșterii cheltuielilor cu pensiile publice) a crescut cu circa 80% pentru aceeași perioadă. O parte din aceste diferențe sunt explicabile prin modificarea ratei de actualizare a drepturilor de pensie, de la 5.5% pentru perioada de referință 2015, la 4.5% pentru 2018 si 20213 . Analiza de senzitivitate asupra datelor din 2015 indică o creștere a datoriei implicite cu pensiile de stat cu 50% din PIB la o scădere de 1pp a ratei de actualizare.
Cosmin Paraschiv, CFA – Membru în Consiliul Director al Asociației CFA România și Coordonatorul studiului, declară: „Studiul analizează sustenabilitatea sistemului de pensii publice din România, axându-se pe datoria implicită a statului cu pensiile publice, “randamentul implicit” al Pilonului I în funcție de speranța de viață și implicațiile acestora asupra viitorului financiar al pensionarilor, precum și pe evoluția și performanța Pilonului II din 2008 până în prezent, în raport cu provocările economice și demografice. De asemenea, oferă o perspectivă comparativă asupra eficienței pensiilor private în alte state și explorează soluții pentru reformarea sistemului, prin diversificarea surselor de venit, optimizarea administrării fondurilor și creșterea educației financiare, pentru un sistem echitabil și sustenabil pe termen lung.”
Adrian Codirlașu, CFA – Președintele Asociației CFA România, declară: „Asociația noastră este implicată în realizarea de analize și materiale care să ajute mediul instituțional, angajatorii și mediul de afaceri precum și participanții individuali într-un dialog constructiv, orientat către identificarea celor mai adecvate si echitabile soluții cu privire la un trai decent atât în perioada de început a vieții active cât și în partea a doua când oamenii se retrag din activitate. De asemenea, îmbătrânirea accelerată a populației din România este un aspect care ne îngrijorează, de aceea căutăm să identificăm si să promovam cele mai adecvate soluții cu privire la asigurarea independenței noastre financiare.”
În cadrul studiului realizat de Asociația CFA România, autorii Cosmin Paraschiv, CFA – coordonatorul studiului și Membru în Consiliul Director, Alexandra Smedoiu, CFA – Vicepreședinte, Adrian Codirlasu, CFA – Președinte și Mihai Purcărea, CFA – Membru în Consiliul Director, pe lângă analizele pe care le fac despre sistemul de pensii din România și analizele comparative cu sisteme de pensii din alte țări, identifică o serie de provocări și propun soluții. Totodată, autorii concluzionează asupra viitorului sistemului de pensii din România, și subliniază faptul că acesta trebuie să fie construit pe trei componente esențiale: echitate, sustenabilitate și performanță. Echitatea implică asigurarea unui tratament just pentru toți contribuabilii, reflectând contribuțiile lor de-a lungul vieții active, dar și sprijinirea categoriilor vulnerabile. Sustenabilitatea presupune adaptarea sistemului la realitățile demografice și economice, prin măsuri care să garanteze viabilitatea sa pe termen lung, inclusiv prin diversificarea surselor de finanțare și încurajarea pilonilor privați. Performanța sistemului va depinde de capacitatea sa de a furniza beneficii suficiente și adaptate nevoilor pensionarilor, utilizând eficient resursele disponibile și implementând soluții tehnologice moderne. Astfel, un sistem de pensii reformat poate deveni un fundament solid pentru securitatea socială a generațiilor viitoare.
Studiul „Sistemul de Pensii din România: Între echitate, sustenabilitate și performanță” se regăsește la acest link.