Sursa foto: ING Bank
ING Bank & Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează românii cu privire la fraudele romantice de pe platformele de dating și de pe rețelele de socializare. Cele mai populare „măști” folosite de infractorii romantici sunt ale unor actori celebri sau personalități publice, soldați sau medici în misiune, dar și oameni de afaceri sau investitori aflați în situații dificile temporare, potrivit unui comunicat de presă.
Acești infractori romantici vor promite instant dragoste adevărată și vor depune toate eforturile pentru a construi o relație virtuală, dar toate eforturi au un singur scop și anume de a fura banii persoanelor vulnerabile.
„După stabilirea relației și crearea unui sentiment de apropriere și încredere, invariabil, apar cererile de ajutor financiar. Frecvent, sunt invocate urgențe de sănătate, accidente, conturi bancare blocate sau documente pierdute, adică diferite situații dramatice, care necesită întotdeauna bani. Astfel, militarul în misiune poate solicita bani pentru a se întoarce acasă sau pentru a accesa o sumă mare de bani blocată într-un cont bancar sau într-o țară străină. Sau poate este o personalitate publică care a suferit un accident grav. Sau un antreprenor de succes care a avut o problemă neașteptată în timpul unei călătorii de afaceri și cere un împrumut temporar, cu promisiunea de a restitui suma în cel mai scurt timp. Indiferent de povestea creată, ea este mereu presărată cu ghinioane sau accidente suspecte, care trebuie să reprezinte importante semnale de alarmă”, a declarat Alin Becheanu, Head of Faud Monitoring & Prevention, ING Bank România.
Principalele victime vizate de aceștia sunt seniorii, iar atacatorii online profită de vulnerabilitatea lor emoțională, dar și de faptul că sunt mai puțin familiari cu pericolele din mediul online. Aceștia contactează și persoanele singure, divorțate sau văduve.
Totodată, ei caută persoane cu venituri stabile care ar putea fi dispuse să trimită bani care au cât mai puțină experiență pe rețelele sociale și aplicațiile de dating. Astfel, persoanele cu vârsta peste 50 de ani pot fi vizate, în principal, de atacatorii romantici.
Pentru a putea manipula persoanele vulnerabile aceștia utilizează manifestări excesive de afecțiune și atenție, cunoscute sub numele de tactici de tip „love bombing”.
De asemenea, mesajele trimise de infractorii sentimenali pot fi foarte informale și pot conține uneori greșeli gramaticale.
O altă practică utilizată frecvent de aceștia este trimiterea documentelor false respectiv acte de identitate, bilete de avion, contracte, chitanțe pentru a părea credibili și a susține poveștile lor.
„Cei care comit escrocherii romantice sunt experți în ceea ce fac, sunt răbdători și meticuloși, cunosc foarte bine cum să activeze stimuli emotionali și par de cele mai multe ori autentici, grijulii și credibili. Unii dintre escroci sunt prezenți pe majoritatea site-urilor de dating, matrimoniale sau pe platformele de social media. În conversațiile avute cu potențialele victime, ei pot ajunge chiar la cereri în căsătorie sau planuri să se întâlnească personal cu victima, dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Astfel, dacă ați stabilit o relație la distanță pe internet, cu o persoană pe care nu ati întâlnit-o fizic și nu o cunoșteați inainte, analizați cu atenție situația și puneți-vă întrebările potrivite pentru a verifica dacă este o persoană reală sau în spatele contului se află un infractor. Iar în momentul când interlocutorul solicită sume de bani ori date sensibile de la dumneavoastră, oferind diferite pretexte care au deopotrivă o aură de urgență, în acel moment trebuie să vă activați reflexele de securitate. Atunci când aveți suspiciuni, nu ezitați să cereți ajutor!”, a declarat Mihai Rotariu, manager al Direcției de Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC.
Sfaturi pentru prevenirea fraudelor romantice
ING Bank și DNSC au oferit utilizatorilor de site-uri de dating și nu numai pentru a evita fraudele romantice.
Aceștia îi sfătuiesc pe români să nu trimită bani unei perspoande pe care nu o cunosc personal, indiferent de motivele invocate și de circumstanțe.
Să nu ofere niciodată informații precum datele cardului, parole, PIN, sau copii ale actelor de identitate, indiferent cine cere aceste date.
Să aibă grijă ce anume postează pe conturile lor de social media, ceea ce fac public online pentru că atacatorii se pot folosi de informațiile publicate pe social media pentru a îi aborda într-un mod mai ușor și mai eficent.
Iar cu cât mai multe informații personale publice la îndemână aceștia pot oferi victimelor înțelegerea pe care acedstea o caută sau să evidențieze câte lucruri au în comun.
ING Bank & DNSC le mai cer românilor să verifice informațiile legate de persoana cu care corespondează online. Să cerceteze fotografia și profilul persoanei pentru a vedea dacă imaginea, numele sau detaliile au fost folosite în altă parte. Există instrumente gratis online care pot arăta dacă o anumită fotografie a aparut și pe alte site-uri sau aparține altcuiva.
Nu în ultimul rând ING Bank & DNSC le cer victimelor să raporteze imediat dacă au fost contactați de o persoană suspectă care cere bani, să raporteze profilul pe platforma respectivă și să contacteze autoritățile.
