Sursa foto: Dreamstime
România are cei mai scumpi detergenți dintr-un număr de opt tări europene comparate de Institutului de Cercetare a Retailului de Consum (IELKA) din Grecia, scrie Business Daily.
Prețurile sunt pentru detergenți de rufe cu 40 de spălări.
- România 8,42 euro
- Italia 8,38 euro
- Spania 8,38 euro
- Regatul Unit 8,22 euro
- Franța 8,07 euro
- Germania 7,73 euro
- Grecia 6,21 euro
- Portugalia 5,10 euro
Publicația citată arartă că aceste evoluții au venit după doi ani în care prețurile detergenților de rufe au crescut vertiginos, acestea fiind, în Grecia, cu până la 361% mai scumpe decât în alte țări europene. Comisia pentru concurență a efectuat o investigație privind prețurile de vânzare ale detergenților de rufe în doze și pudră de la P&G și Unilever în Grecia, unde cele două companii dețineau o cotă de 66% comparativ cu alte țări europene.
Pe baza cercetării efectuate în perioada 9-15 ianuarie 2023, în care prețurile erau înainte de aplicarea oricărei reduceri, s-au obținut următoarele rezultate:
Produsele Ariel (capsule) au fost vândute mai scump în Grecia de la 130,20% la 270,57% în comparație cu țara cea mai ieftină. Pudra de rufe a fost vândută mai scump de la 94% la 172%, cea mai mare abatere fiind constatată în cazul ambalajelor mici.
Produsele Skip (capsule) au fost vândute în Grecia la un preț între 113,92% și 301,10% mai mare decât în țara cea mai ieftină, în timp ce în cazul detergenților pudră au fost vândute la un preț între 160% și 361% mai mare.
În România, după cum a scris Economedia la începutul anului trecut, când guvernul voia să prelungească din nou plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază, unii reprezentanți ai comercianților au declarat în exclusivitate că unii dintre ei au găsit metode de a evita măsura, prin vânzarea de mălai la 1,05 kg, în loc de mălaiul la un kilogram al cărui adaos este plafonat, iar alții au compensat prin scumpirea altor produse, precum detergenții, pampers, bulion și altele. De altfel, Institutul Național de Statistică a confirmat, tot în perioada respectivă, că dintre mărfurile nealimentare, detergenții au rămas vedeta scumpirilor în anul 2023, cu 23,27%.
Iar scumpirea detergenților a continuat și anul trecut, după cum arată datele INS publicate pe 14 februarie 2025, referitoare la inflația din ianuarie 2025. Astfel, în ceea ce privește produsele nealimentare, scumpiri mai semnificative s-au înregistrat la detergenţi (+ 11,97%), articole chimice (8,86%), tutun, ţigări (+8,67%), dar și la cărţi, ziare, reviste (+7,41%).
Pe de altă parte, anul trecut, la jumătatea lunii mai, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că scumpirea detergenților va fi investigată de Consiliul Concurenței. Preț lor crescuse cu aproape 26% după ce Guvernul a introdus mecanismul de plafonare a adaosului comercial la alimente. Această scumpire s-a produs în circa nouă luni, și a continuat și pe parcursul anului 2024.
La 1 august 2023, Guvernul a introdus un mecanism prin care a plafonat temporar adaosul comercial la 14 grupe de produse alimentare. Ulterior, acest mecanism a fost prelungit ca durată și extins și la alte tipuri de alimente.
„Urmează să vină şi Ministerul Economiei şi Ministerul Agriculturii cu o modificare legislativă. Am vorbit asta şi cu domnul preşedinte de la Consiliul Concurenţei, să vedem demersurile cu acele scumpiri, din punctul meu de vedere, care nu au niciun fundament economic, la detergenţi, de aproape 26%. Dacă nu ar fi fost aceste scumpiri, am fi vorbit de o scădere şi mai mare a inflaţiei”, a spus premierul.
De altfel, Institutul Național de Statistică a confirmat, la jumătatea lunii mai 2024, că dintre mărfurile nealimentare, detergenții au rămas vedeta scumpirilor în ultimul an, cu 25,64%. Comercianții spuneau că prelungirea plafonării va duce în continuare la creșterea prețurilor în alte zone de produse.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, explica anterior acest mecanism de piață, intitulat „efectul waterbed”.
„Dacă te așezi pe salteaua de apă, ea se lasă într-o parte și crește în altă parte. Este ceea ce în economie se numește ”waterbed effect””, a declarat Bogdan Chirițoiu. Acesta a admis că retailerii au crescut prețurile la alte produse pentru a compensa limitarea adaosului comercial la alimentele de bază, introdusă de Guvernul Ciolacu.
Întrebat la ce produse mai exact a observat Consiliul Concurenței creșteri de prețuri, Chirițoiu a spus că autoritatea s-a uitat „la tot ce vând marii comercianți, deci și la non-food, non-alimentare. Ne-am uitat pe ansamblul pachetului, cum au evoluat marjele. În economie se spune waterbed effect. Dacă te așezi pe salteaua de apă ea se lasă într-o parte și crește în altă parte. Ce vedem este o conservare a marjei, adică retailerii câștigă per ansamblu cât câștigau și înainte. Câștigă ceva mai puțin la produsele mai ieftine și mai mult la celelalte. Pe ansamblu sunt tot pe la 2% marjă netă”, a declarat acesta.
Întrebat de jurnaliști dacă nu cumva acest comportament poate fi anticoncurențial, similar cu cel al unei înțeleri între companii, Chirițoiu a respins această ipoteză.
„Este un comportament de adaptare la legislație. Nu vedem acest comportament ca pe o încălcare a legii concurenței, ci ca pe o adaptare la condițiile legislației”, a declarat președintele Consiliului Concurenței.
