Foto: Pixabay
Bucureștiul ar putea urma exemplul Vienei în dezvoltarea apiculturii urbane, însă în prezent o hotărâre a Consiliului Local interzice creșterea albinelor în oraș. În marile capitale europene, stupii sunt amplasați pe clădiri și hoteluri, iar mierea produsă local este oferită direct consumatorilor, potrivit Agerpres.
Prezent la Târgul Național al Mierii, care se desfășoară în weekend în București, Matthias Kopetzky, un apicultor profesionist din Austria, expert în criminalitate economică, a prezentat modelul vinez de a crește albine în această zonă urbană, care datează de sută de ani în capitala Austriei.
„Viena are o mulțime de apicultori, pentru că sunt o tradiție. Sunt șapte structura locale cu 650 de apicultori și aproximativ 7.000 de colonii de albine în zona metropolitană. Viena are cea mai veche școală de apicultură din lume, fondată în anul 1769 de profesorul Anton Jansa din Slovenia la cererea Mariei Tereza. De altfel, Ziua Mondială a Albinei a fost stabilită pe 20 mai – ziua de naștere a lui Anton Jansa”, a declarat Matthias Kopetzky.
De asemnea, în Viena sunt aproximativ două milioane de locuitori pe 414 kilometri pătrați, iar 15% din suprafața Vienei este utilizată pentru agricultură. Circa 20% din aceste terenuri sunt organice, aproximativ 12 km pătrați, în timp ce doi kilometri pătrați sunt zone de biodiversitate.
Dat fiind contextul, Matthias Kopetzky a subliniat că apicultura urbană este total diferită de apicultura care are loc în zonele agricole și bineînțeles că trebuie să respecte niște reguli pentru a crește albine în oraș.
„Există reguli pentru a crește albine în oraș. A face apicultură urbană este total diferit față de apicultură care are loc în zonele agricole. Primul lucru trebuie să găsești un loc în care să ți se permită să pui stupi și noi avem deja 60 de locații, însă spațiile de prelucrare a mierii din orașul sunt scumpe și nu te poți întinde ca în zonele rurale. Nu este ușor, dacă vorbim și magazinele și locurile în care ținem și prezentăm mierea. Aici aceștia sunt mult mai pretențioși decât în mediul rural. O altă problemă este clima, care sa modificat. Albinele iubesc căldură, dar una este să fie cald și alta să fie arșiță. Când este mult prea cald albinele nu mai adună nectar”, a explicat acesta.
Totodată, stupii sunt amplasate pe clădiri în fiecare sector/district din Viena, inclusiv lângă aeroport, iar cel mai înalt nivel unde există stupi este etajul 19 al hotelului NH.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Avem 23 de districte în Viena și 23 de tipuri de miere, iar un al 24-lea este un amestec de miere din toate cele 23 de districte. Extragem miere din fiecare district, nu le amestecăm între ele. Cel mai înalt nivel unde sunt stupi este la etajul 19 al hotelului NH. Nu eram siguri, pentru că sunt mult prea sus stupii, însă sunt excelente. Hotelurile sunt extrem de importante pentru noi, sunt partenerii noștri. Acestea cumpără de la noi mierea, iar la masa de dimineață servesc atât miere, cât și faguri. Mierea este în mod curent studiat și analizată, aproximativ 20% din mierea vineză fiind organică. Viena folosește cu precădere substanțe ce nu afectează sănătatea insectelor, iar acestea se aplică doar noaptea”, a explicat apicultorul.
Apicultorul a explicat că albinele pot culege nectar, din ianuarie și până în noiembrie și că există foarte multe flori și feluri de plante și albinele pot colecta polenul din toată gama de flori pe care o întâlnesc de-a lungul unui an pentru a produce miere polifloră.
„Este ca și la vin, avem o bază care apare dintr-o anumită floare, dar și în funcție de această vreme cum au posibilitatea de a colecta nectarul diferă gustul mierii. Am avut lungi discuții cu autoritățile legate de numele mierii, cum să pui numele în funcție de districtul respectiv și am putut să le demonstrăm că albina are o acțiune destul de limitată și astfel se poate diferenția mierea pe districte”, a mai spus Matthias Kopetzky.
În ceea ce privește interesul consumatorilor pentru mierea din Viena, Matthias Kopetzky a subliniat că sezonul de toamnă și iarnă, în apropierea Crăciunului, este cel mai profitabil. Pentru a menține interesul și în timpul verii, a fost lansat produsul Oximel, o combinație de două treimi miere și o treime oțet, cu 24 de variante diferite, influențate de ierburi, fructe și condimente. Oximel este un produs tradițional din Grecia și este foarte popular în țările slave. Deși nu colaborează cu marile lanțuri de magazine din cauza unui număr limitat de 350 de stupi, produsele sale sunt vândute în magazine specializate. Totuși, a fost solicitat să distribuie Oximel și în aceste lanțuri.
La Târgul Național al Mierii din 14 martie, Lucian Judele, noul city-manager al Bucureștiului, a declarat că își dorește să vadă stupi pe acoperișurile blocurilor din Capitală și să poată consuma miere produsă local.
„Vreau să vă imaginați un lucru: vreau să închideți un pic ochii și să vă imaginați pe blocurile din București câte un stup. Reușiți? Nu prea vă vine natural. Cred că obiectivul nostru al autorităților locale este ca peste 20 de ani când vom face fix exercițiu, copiilor le vină foarte natural să se imagineze și chiar să crească amintesc de cei acei stupi de deasupra blocului din București și noi am mâncat din București, fără să fim sub restricții să nu le permită creșterea albinelor în București”, a mai spus apicultorul.
Conform datelor furnizate de specialiștii Asociației Crescătorilor de Albine din România (AC), Bucureștiul a avut întotdeauna apicultori, iar în 1980 numărul acestora ajunsese la aproximativ 4.800, fiind înregistrați la filiala locală, cu stupinele înregistrate la primărie.
De asemenea, Comisia Europeană recomandă promovarea apiculturii în toate marile orașe. Orașe precum Paris, Zurich, Berna și Viena au deja implementată această practică.
