Sursa foto: Unsplash / Karsten Winegeart
Gospodăriile din UE ar trebui să stocheze provizii esențiale pentru a supraviețui cel puțin 72 de ore în caz de criză, a propus Bruxelles-ul, în timp ce războiul Rusiei din Ucraina și un peisaj geopolitic tot mai întunecat determină blocul comunitar să ia noi măsuri pentru a-și spori securitatea, scrie Financial Times.
Conflictul continuu din Ucraina, pandemia Covid-19, care a scos în evidență în mod brutal lipsa capacităților de răspuns la crize, și poziția adversă a administrației Trump față de Europa au forțat continentul să își regândească vulnerabilitățile și să crească cheltuielile pentru apărare și securitate.
Noua inițiativă vine în contextul în care agențiile europene de informații avertizează că Rusia ar putea ataca un stat membru al UE în termen de trei până la cinci ani, adăugându-se amenințărilor naturale, inclusiv inundațiile și incendiile de vegetație agravate de schimbările climatice, și riscurilor societale, cum ar fi crizele financiare.
Europa se confruntă cu amenințări din ce în ce mai mari „inclusiv posibilitatea unei agresiuni armate împotriva statelor membre”, a avertizat miercuri Comisia Europeană, care a publicat un plan în 30 de etape pentru cele 27 de capitale ale sale în vederea creșterii gradului de pregătire pentru situații de criză și a măsurilor de atenuare.
„Noile realități necesită un nou nivel de pregătire în Europa”, a declarat președintele Comisiei, Ursula von der Leyen. „Cetățenii noștri, statele noastre membre și întreprinderile noastre au nevoie de instrumentele potrivite pentru a acționa atât pentru a preveni crizele, cât și pentru a reacționa rapid atunci când se produce un dezastru.”
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Inițiativa de la Bruxelles, care include atât măsuri concrete care trebuie luate de executivul UE, cât și sugestii nelegislative pentru capitalele naționale, se inspiră din politicile de lungă durată de răspuns la crize din țări precum Finlanda, Suedia și Belgia.
Acesta este parțial conceput ca un semnal de alarmă pentru unele capitale care nu dispun de capacități de răspuns la situații de criză.
Pe lângă încurajarea „publicului să adopte măsuri practice, cum ar fi menținerea unor provizii esențiale pentru o perioadă minimă de 72 de ore în caz de urgență”, Comisia propune crearea unui „centru de criză al UE” pentru coordonarea răspunsurilor transfrontaliere.
De asemenea, Comisia solicită intensificarea „stocării de echipamente și materiale esențiale” și adoptarea de măsuri care să asigure continuitatea unor servicii precum asistența medicală, aprovizionarea cu apă și telecomunicațiile în caz de conflict sau catastrofă.
Inițiativa vine ca urmare a avertismentelor lansate de Sauli Niinistö, fostul președinte al Finlandei, într-un raport comandat de UE și publicat în octombrie, potrivit căruia Europa și-a luat siguranța drept un dat de la sfârșitul războiului rece și este acum vulnerabilă.
„Ne confruntăm cu un număr tot mai mare de provocări de securitate externă și cu un număr tot mai mare de atacuri hibride”, a declarat Kaja Kallas, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă și de securitate. „Este clar că Europa trebuie să fie mai puternică pe toate fronturile și la fiecare nivel al societății. Întotdeauna este mai bine să prevenim crizele decât să ne confruntăm cu consecințele lor.”
