Uniunea Europeană cere gospodăriilor să își facă provizii de alimente pentru 72 de ore, în contextul riscurilor de război / Comisia Europeană a publicat un plan pentru a face față amenințărilor crescute, inclusiv agresiunii rusești

Gospodăriile din UE ar trebui să stocheze provizii esențiale pentru a supraviețui cel puțin 72 de ore în caz de criză, a propus Bruxelles-ul, în timp ce războiul Rusiei din Ucraina și un peisaj geopolitic tot mai întunecat determină blocul comunitar să ia noi măsuri pentru a-și spori securitatea, scrie Financial Times.

Conflictul continuu din Ucraina, pandemia Covid-19, care a scos în evidență în mod brutal lipsa capacităților de răspuns la crize, și poziția adversă a administrației Trump față de Europa au forțat continentul să își regândească vulnerabilitățile și să crească cheltuielile pentru apărare și securitate.

Noua inițiativă vine în contextul în care agențiile europene de informații avertizează că Rusia ar putea ataca un stat membru al UE în termen de trei până la cinci ani, adăugându-se amenințărilor naturale, inclusiv inundațiile și incendiile de vegetație agravate de schimbările climatice, și riscurilor societale, cum ar fi crizele financiare.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Europa se confruntă cu amenințări din ce în ce mai mari „inclusiv posibilitatea unei agresiuni armate împotriva statelor membre”, a avertizat miercuri Comisia Europeană, care a publicat un plan în 30 de etape pentru cele 27 de capitale ale sale în vederea creșterii gradului de pregătire pentru situații de criză și a măsurilor de atenuare.

„Noile realități necesită un nou nivel de pregătire în Europa”, a declarat președintele Comisiei, Ursula von der Leyen. „Cetățenii noștri, statele noastre membre și întreprinderile noastre au nevoie de instrumentele potrivite pentru a acționa atât pentru a preveni crizele, cât și pentru a reacționa rapid atunci când se produce un dezastru.”

Inițiativa de la Bruxelles, care include atât măsuri concrete care trebuie luate de executivul UE, cât și sugestii nelegislative pentru capitalele naționale, se inspiră din politicile de lungă durată de răspuns la crize din țări precum Finlanda, Suedia și Belgia.

Acesta este parțial conceput ca un semnal de alarmă pentru unele capitale care nu dispun de capacități de răspuns la situații de criză.

Pe lângă încurajarea „publicului să adopte măsuri practice, cum ar fi menținerea unor provizii esențiale pentru o perioadă minimă de 72 de ore în caz de urgență”, Comisia propune crearea unui „centru de criză al UE” pentru coordonarea răspunsurilor transfrontaliere.

De asemenea, Comisia solicită intensificarea „stocării de echipamente și materiale esențiale” și adoptarea de măsuri care să asigure continuitatea unor servicii precum asistența medicală, aprovizionarea cu apă și telecomunicațiile în caz de conflict sau catastrofă.

Inițiativa vine ca urmare a avertismentelor lansate de Sauli Niinistö, fostul președinte al Finlandei, într-un raport comandat de UE și publicat în octombrie, potrivit căruia Europa și-a luat siguranța drept un dat de la sfârșitul războiului rece și este acum vulnerabilă.

„Ne confruntăm cu un număr tot mai mare de provocări de securitate externă și cu un număr tot mai mare de atacuri hibride”, a declarat Kaja Kallas, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă și de securitate. „Este clar că Europa trebuie să fie mai puternică pe toate fronturile și la fiecare nivel al societății. Întotdeauna este mai bine să prevenim crizele decât să ne confruntăm cu consecințele lor.”