Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a elimina peste 20 de bănci din sistemul internaţional de plăţi SWIFT, precum şi reducerea plafonului de preţ pentru petrolul rusesc şi interzicerea conductelor de gaze Nord Stream, în cadrul unui nou pachet de sancţiuni destinat să pună presiune asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Executivul comunitar a început consultările cu statele membre cu privire la aceste planuri, însă o decizie cu privire la calendarul posibilelor restricţii nu a fost luată încă, au dezvăluit surse din apropierea acestui dosar care au dorit să îşi păstreze anonimatul.
Sancţiunile UE au nevoie de sprijinul tuturor statelor membre şi este posibil să sufere modificări înainte de a fi propuse şi adoptate în mod oficial.
În cadrul pachetului discutat, UE analizează interdicţii de tranzacţionare pentru peste 20 de de bănci şi noi restricţii comerciale în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, în încercarea de a limita şi mai mult veniturile Rusiei şi a capacităţii sale de a obţine tehnologia necesară pentru a produce arme.
De asemenea, executivul comunitar are de gând să propună reducerea, la 45 de dolari per baril, a plafonului de preţ impus de ţările G7 pentru ţiţeiul rusesc. Însă această măsură va avea nevoie de sprijinul SUA. În prezent acest plafon este fixat la 60 de dolari iar miniştrii de Finanţe din G7 nu au reuşit să ajungă la un acord privind reducerea plafonului, la reuniunea lor care a avut loc zilele trecute la Banff, Canada.
Important este că planul UE de a sancţiona conductele Nord Stream are deja sprijinul Germaniei. Cancelarul german, Friedrich Merz, care săptămâna trecută a declarat că sprijină “propunerea Comisiei de a demara lucrările la măsuri europene împotriva conductelor Nord Stream 2”, speră că astfel vor fi calmate dezbaterile politice în Germania cu privire la o eventuală redeschiderea a gazoductului, susţin sursele citate de Bloomberg.
Zvonurile cu privire la o eventuală redeschidere a acestui gazoduct s-au înmulţit în acest an, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a încercat să intermedieze un acord de pace între Rusia şi Ucraina. Chiar şi fără o interdicţie formală, activarea Nord Stream 2, care a fost construit dar nu a primit autorizaţia oficială de funcţionare din partea Germaniei, şi a fost parţial deteriorat de o serie de explozii în luna septembrie 2022, este puţin probabil să aibă loc în curând.
Sancţiunile ar da şi mai multă greutate poziţiei clare a Europei că nu intenţionează să revină la livrări semnificative de gaze ruseşti prin conducte. O interzicere ar proteja şi Berlinul de eventuale presiuni venite din partea SUA şi Rusiei.
În plus, blocul comunitar vrea să includă în noul său pachet de sancţiuni, care va fi cel de al 18-lea adoptat de la debutul invaziei ruseşti în Ucraina, o serie de clauze care să protejeze firmele europene de arbitraj, în cadrul tratatelor bilaterale de investiţii, au adăugat sursele citate de Bloomberg.