Foto: Dreamstime
Guvernul elveţian a propus vineri reguli mai stricte pentru banca UBS, ca urmare a preluării Credit Suisse, cerând acesteia să deţină un capital de bază mai mare cu 26 de miliarde de dolari, confirmând temerile legate de noile reglementări, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Propunerea cheie, pe care UBS ar avea şase până la opt ani să o implementeze după adoptarea legii, obligă banca să capitalizeze integral subsidiarele sale din străinătate.
Măsura era aşteptată de analişti, parlamentari şi executivi din industrie.
Acţiunile UBS, care au stagnat în raport cu alte bănci europene din cauza incertitudinilor, au urcat vineri după anunţ cu până la 7%, marcând cea mai bună zi de tranzacţionare de la mai 2024. Totuşi, UBS a catalogat cerinţa de capital suplimentar drept ”extremă” şi contrară standardelor internaţionale.
Guvernul elveţian a subliniat că noile cerinţe vor permite UBS să reducă cu 8 miliarde de dolari deţinerile de obligaţiuni Additional Tier 1 (AT1). În prezent, banca trebuie să capitalizeze doar 60% din subsidiarele sale din străinătate şi poate folosi parţial datorii AT1 pentru a îndeplini cerinţele de capital.
Directorii UBS au avertizat că această povară suplimentară de capital va pune banca din Zurich în dezavantaj faţă de rivali şi va submina competitivitatea Elveţiei ca centru financiar.
Prăbuşirea Credit Suisse în 2023 a generat un şoc major, determinând-o pe ministrul de Finanţe Karin Keller-Sutter şi alţi oficiali să promită reguli mai stricte, menite să protejeze contribuabilii şi să prevină o altă criză.
Acum, Keller-Sutter, care deţine preşedinţia rotativă a Elveţiei pentru un an, a declarat la conferinţa de presă: ”Aceste măsuri sunt esenţiale pentru stabilitatea sectorului financiar şi, implicit, pentru protejarea economiei şi a contribuabililor.” Ea a adăugat că, în funcţie de reacţia UBS, cerinţele de capital ar putea fi reduse semnificativ.
O anchetă parlamentară din 2023 a subliniat că, după ce UBS a cumpărat Credit Suisse pentru 3 miliarde de franci elveţieni (3,65 miliarde dolari), bilanţul său a depăşit dimensiunea economiei elveţiene, recomandând ca guvernul să ţină cont de subsidiarele străine.
Consiliul federal va prezenta proiectele de lege pentru consultări cu părţile interesate în a doua jumătate a anului 2025. Legea finală, care va necesita aprobarea parlamentului, nu va intra în vigoare înainte de 2028, dar măsuri separate – ordonanţe guvernamentale – ar putea fi aplicate încă de la începutul lui 2027.
Guvernul a spus că perioada de tranziţie de şase până la opt ani este potrivită pentru ca UBS să îndeplinească noile cerinţe de capitalizare a subsidiarelor din străinătate, ceea ce ar putea însemna termen-limită la jumătatea anilor 2030.
Posibilă ţintă de preluare?
Surse din cadrul UBS au avertizat că noile reguli ar putea face banca vulnerabilă în faţa unor posibile preluări. Printre scenariile analizate de UBS se află chiar şi mutarea sediului central din Elveţia, potrivit surselor. Însă Keller-Sutter şi-a exprimat speranţa că banca va rămâne în ţară.
