Inteligența artificială va fi adoptată de cineaști din toate generațiile, având în vedere potențialul pe care îl arată acum tehnologia, crede regizorul Tudor Giurgiu, președintele Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj. Acesta mizează însă pe o „co-producție” între AI și oameni, care încă au toate avantajele în ceea ce privește crearea de povești, după cum spune el într-o discuție cu Economedia și Actualdecluj.ro.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Montaj: Darius Petrașcu/ Echipa Studio G4Media
Tudor Giurgiu a menționat că este preocupat de Inteligența Artificială, în cadrul unei conferințe de presă în care organizatorii anunțau noutățile ediției din acest a TIFF, care începe vineri la Cluj. Președintele TIFF spune că direcția în care se duce cinema-ul va fi dependentă de felul în care se va dezvolta inteligența artificială. De altfel, AI-ul e „cap de afiș” la ediția din acest an a festivalului (chiar și la propriu – în afișul TIFF și în spotul care promovează evenimentul), există o secțiune de filme care explorează tema viitorului tehnologiei și este programată și o sesiune de prezentări despre folosirea AI în cinema.
„Cred că inteligența artificială va fi în curând adoptată de tot mai multă lume, de cineaști din toate generațiile, pentru că, în condițiile în care bugetele sunt tot mai greu de adunat, te poți folosi inteligent de AI – de la ce poate să însemne generare de imagine, montaj, post-producție, posibila folosire de varii accente, dialecte pentru personajele de film”, spune Giurgiu, pentru Economedia și Actualdecluj.ro
Regizorul are însă rezerve în ceea ce privește capacitatea tehnologiei de a genera povești credibile și funcționale.
„Unde sunt un pic îndoit e legat de cât de mult te poate ajuta AI-ul pe partea de story telling, de poveste. Pentru că, până la urmă, filmul asta e: e poveste. Dacă nu ai o poveste cu care să convingi, să ajungi la spectator, îl faci degeaba. S-au făcut eforturi, americanii bagă extrem de mulți bani să reușească să aducă “mașinile”, AI-ul, la nivel performant, dar nu am văzut încă un scenariu făcut de AI care să fie la fel de bun ca [unul făcut de] mintea umană”, spune regizorul Tudor Giurgiu.
Acesta spune că mizează, mai degrabă, pe o „co-producție” între om și „mașină”.
„Eu nu am testat AI-ul pentru proiectele mele, dar am colegi mai tineri, care vor veni și la TIFF și vor arăta ce au descoperit, care sunt convinși că AI-ul poate fi și partner, nu doar posibil inamic”, spune Giurgiu.
„Am colegi, prieteni mai tineri care sunt foarte pasionați de AI și vor să vadă în special ce tip de vizual, ce tip de imagine poate genera AI-ul. Și mi-au spus și am văzut și am fost la niște workshop-uri la Cannes și puterea mașinilor e incredibilă. Dacă prompt-urile sunt bine ticluite, făcute, ceea ce poți să scoți la nivelul de calitate a imaginii e incredibil. Or, cred că asta o să ajute filmele, în sensul că nu vei mai fi obligat să cheltuiești tone de bani pe decoruri, pe tot felul de simulări, cred că inclusiv la nivel de reproducere a unor fețe umane se va lucra, deci mă gândesc că și pentru animație lucrul ăsta se va schimba radical”, a spus Giurgiu.
Există, însă, și avertismente.
„Există această temere a faptului că poți să alterezi și performanțele actoricești”, spune Giurgiu, care amintește de recenta dispută din jurul filmului Brutalistul (cu premii Oscar în palmares). Scandalul privind inteligența artificială din jurul filmului „The Brutalist” a apărut deoarece editorul filmului, Dávid Jancsó, a dezvăluit că instrumentele de inteligență artificială au fost utilizate pentru a îmbunătăți accentele maghiare ale actorilor Adrien Brody și Felicity Jones în post-producție.
„Evident au sărit unii care au spus: deci e făcut cu AI-ul, deci trebuie descalificat. Intervenția a fost minoră, dar ce vreau să spun este că deja inclusiv asta e o temă, faptul că ai de lucrat cu un actor care nu vorbește nu știu ce limbă… e de neconceput cumva, cu mintea noastră din alte generații. și mi se pare că s-a ajuns la un nivel în care tipul de intervenție poate fi uimitor”, constată regizorul.

În ceea ce privește viitorul, „sky is the limit”, crede Giurgiu. „Mi se pare că deja e o situație de aceasta de tip Frankenstein, în care savanții, oamenii pasionați fac atât de mult, investesc atât de mult timp, atâția bani, energie, ca să facă aceste sisteme mai puternice, mai deștepte. Nu știu unde se va ajunge, pentru mine da – tomorrow is fear (“mâine e frică”), cum zice Chirilov, cu secțiunea lui”, menționează Giurgiu.
Directorul artistic al festivalului, Mihai Chirilov, a pregătit o secțiunea în cadrul ediției din acest an a TIFF sub umbrela „Tomorrow is Fear” – alcătuită din filme care fie imaginează, în cheie preponderent SF și distopică, viitorul, fie explorează anxietățile actuale generate de progresele tehnologice (în special AI-ul) și doctrine ideologice. Simboluri din filmele secțiunii se regăsesc și în afișul ediției.
Nu e însă doar frică atunci când vine vorba de AI în cinema.
„Trebuie să poți să folosești aceste tehnologii”, spune Giurgiu, care dă și un exemplu. „Lucrez la un documentar despre Nadia Comăneci. Eram în Los Angeles și cineva mi-a zis să îi dau atunci, rapid, un pitch și un synopsis (scurtă prezentare a unui film, n.red.). Noi n-aveam nimic scris încă la momentul acela. Am zis ”aoleu, până mă apuc să scriu…”. Am făcut un prompt și i-am spus platformei: dă-mi nu știu câte semne despre Nadia, i-am dat niște indicații. A venit un text în engleză impecabil. L-am și folosit imediat pentru prezentarea pentru Netflix. Așa că tehnologia te și ajută dacă știi să să ai o relație de acompaniament bună”, conchide Giurgiu.