Foto: Inquam Photos / George Călin
Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), afirmă într-un interviu că nu crede că poate fi evitată ajustarea cotelor de TVA pentru a reduce deficitul bugetar, însă susține că soluția nu este să apelăm la diverse inovații fiscale ad-hoc. Potrivit lui, derapajul deficitului arată o politică bugetară excesiv de relaxată, deci lipsa de responsabilitate în gestiunea finanțelor publice.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Dincolo de evoluțiile factorilor externi și interni, definitorie este configurația pachetului de măsuri de consolidare fiscală. De exemplu, în ciuda reticențelor de ordin politic dar și economic, în cazul în care se va recurge la creșterea TVA, evaluările arată că majorarea cu 1 punct procentual a cotei standard de TVA ar conduce la creșterea inflației estimate cu 0,4 puncte procentuale, iar impactul cotei reduse este la jumătate. Sunt evaluări care nu includ efectele reducerii consumului și partajarea presiunii fiscale între creșterea prețurilor și scăderea profiturilor companiilor. Sunt convins că specialiștii implicați în fundamentarea deciziilor de politică fiscal-bugetară evaluează riguros și obiectiv fiecare scenariu, luând în considerare nu doar efectele directe, cât și pe cele indirecte, nu doar efectele imediate, cât și pe cele pe termen mediu și lung. Dacă această matrice multicriterială este neglijată, atunci pot fi decise măsuri ce rezolvă anumite aspecte, dar complică lucrurile în alte privințe. Creșterea TVA este soluția simplă în planul colectării fiscale, dar sensibilă din perspectiva economiei și a distribuirii regresive a costului ajustării. Nu cred că poate fi evitată ajustarea cotelor de TVA, iar soluția nu este să apelăm la diverse inovații fiscale ad-hoc, care pot afecta credibilitatea pachetului de măsuri și pot bulversa mediul investițional”, afirmă Cosmin Marinescu.
El susține astfel că consolidarea fiscală trebuie să aibă loc fără a fi afectată major creșterea economică, pentru a evita efecte recesioniste severe, fie ele directe sau anticipate.
De exemplu, un studiu al OCDE arată că măsuri precum majorarea taxelor pe proprietate (care în România înseamnă circa 0,5% din PIB în 2024), a impozitelor indirecte (circa 9,5% din PIB) sau reducerea subvențiilor (circa 1% din PIB) sunt mai puțin invazive asupra creșterii economice. La polul opus, efecte adverse mai ample ar decurge din creșterea impozitelor directe, a contribuțiilor sociale, și din reducerea cheltuielilor pentru investiții, sănătate și educație.
Drept urmare, Marinescu afirmă că consideră pe deplin justificată prioritatea acordată măsurilor de reducere a cheltuielilor, însă afirmă că acestea trebuie să se bazeze pe reforme structurale, bune practici administrative și creșterea calității serviciilor publice.
Potrivit Marinescu, deși impozitarea progresivă revine recurent pe agenda dezbaterilor, din considerente de echitate socială, rămân de evaluat rațiunile economice. „Derapajul deficitului nu pare să indice lipsa „stabilizatorilor automați” din partea cotei unice de impozitare, ci o politică bugetară excesiv de relaxată, deci lipsa de responsabilitate în gestiunea finanțelor publice”, arată el.
Marinescu amintește că acest derapaj al deficitului bugetar este rezultatul creșterii în cascadă a cheltuielilor publice în anul electoral 2024, când România traversa toate alegerile posibile prevăzute de Constituție. „Au fost promovate măsuri excesive, despre a căror sustenabilitate și susținere se poate discuta din mai multe perspective”, afirmă el.
Potrivit lui, riscurile în cazul în care deficitul nu este corectat sunt multiple și de natură sistemică, în sensul că „ne privesc pe toți”. „O eventuală retrogradare a ratingului de țară nu este un exercițiu abstract sau formal, ci ar avea consecințe economice imediate: creșterea bruscă a costurilor de finanțare a datoriei publice, a dobânzilor la care se împrumută inclusiv sectorul privat, scăderea încrederii investitorilor, restrângerea accesului la fondurile europene – care sunt o sursă majoră de investiții și dezvoltare. Toate acestea se reflectă în costul vieții și în nivelul de trai. În plus, pentru o economie care depinde semnificativ de finanțarea externă, credibilitatea este un bun public iar pierderea ei generează costuri sociale”, transmite el.
Despre listări de participații la companiile de stat, Comsin Marinescu consideră că vânzarea de active pentru satisfacerea unor nevoi bugetare curente ar trebui privită ca soluție de tip last resort.
„România are nevoie de măsuri structurale, care să corecteze dezechilibrele bugetare nu doar în 2025, ci și pe termen lung, nu de soluții de tip one-off, care apoi își epuizează efectul și nu contribuie la consolidarea fiscală durabilă”, explică el.
În ce privește reducerea cheltuielilor prin disponibilizări și intervenții asupra grilelor salariale din sectorul public, viceguvernatorul amintește că ponderea cheltuielilor de personal în PIB este de sub 10%, iar mulți bugetari lucrează în educație, sănătate, ordine și siguranță publică, apărare, justiție.
De asemenea, în ce privește ideea tăierii unor investiții finanțate din bugetul național, el afirmă că pe termen scurt cheltuielile de capital pot oferi un anumit spațiu de ajustare bugetară, însă momentul ajustării îngustează semnificativ acest spațiu, iar multe proiecte sunt contractate, cu lucrări în derulare, ceea ce restrânge posibilitatea reducerii acestui tip de cheltuieli.
Cosmin Marinescu mai semnalează că consecvența în materie de consolidare fiscală ar furniza o „ancoră instituțională” credibilă pentru piață, care ar permite partajarea echitabilă a eforturilor de disciplină și ajustare.
„Astfel pot apărea inclusiv premisele unei relaxări a politicii monetare, în consens cu evoluțiile din regiune și importantă, ca semnal, pentru susținerea creșterii economice. Încă nu suntem la momentul oportun, date fiind presiunile inflaționiste cu care ne confruntăm în prezent”, transmite el.
Viceguvernatorul este de părere că, dincolo de poziții de principiu sau de modele fiscale consacrate, „ceea ce contează acum este obținerea unui consens suficient pentru ca pachetul de măsuri al viitorului Guvern să fie credibil și eficient”.
Cosmin Marinescu mai susține că trebuie să avem puterea de a privi și dincolo de problema deficitului bugetar, deoarece România a atins un prag de maturitate economică ce ne-ar putea permite să facem saltul către un nou nivel de ambiție și viziune de dezvoltare. „Însă avem nevoie de regândirea politicilor publice, asigurând consecvent disciplină financiară și responsabilitate fiscală”, transmite el.
