Foto: Natee Jindakum / Dreamstime.com
Programul de guvernare al Guvernului Bolojan include un set larg de măsuri fiscale menite să corecteze dezechilibrele bugetare și să întărească sustenabilitatea financiară a statului. Dar cât de eficient este acest pachet? Economiști de rang înalt și reprezentanți ai mediului financiar ridică semne de întrebare legate de consistența, calendarul și impactul real și imediat al măsurilor, avertizând că s-ar putea să fie nevoie de măsuri suplimentare chiar din cursul acestui an.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
De altfel, și Dragoș Anastasiu, vicepremier în Guvern, a declarat zilele trecute că „dorinţa este să nu se crească cota standard de TVA, adică să rămână 19%”, să fie ajustări pe cotele reduse, să rămână doar două cote de TVA, să fie ajustări în zona de accize şi să o existe concentrare pe tăiere de cheltuieli şi pe reforma statului și rearanjarea planului de investiţii. Însă el a recunoscut că în luna octombrie va exista o evaluare, „tragem o primă linie, vedem dacă suntem pe drumul cel bun” și „dacă vor fi necesare şi alte măsuri, de genul creşterii de TVA”.
Măsurile din programul de guvernare ale Guvernului merg pe trei direcții.
O direcție vizează creșterea de venituri la bugetul de stat, prin măsuri dintre care menționăm cele mai importante:
- Creșterea cotelor reduse de TVA, de la 5% la 9% (energie, lemne de foc), și creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente)
- Creștere accize cu 10%
- Impunere CASS (probabil de 10%) la pensiile de peste 4.000 de lei
- Creștere impozit pe dividende la 16%, de la 10% în prezent
- Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară) – probabil 2026
- Taxare Ecologică (jalon PNRR) – probabil 2026
- Creșterea valorii pentru taxa de rovignetă
- Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Primăriile pot impune taxe speciale la nivel local
- Taxarea câștigurilor din criptomonede și a tranzacțiilor de la bursă
- Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naționale, etc.)
- Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc);
- Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare
- Analiza excepțiilor fiscale și corectarea acestora
- Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată – Guvernul dorește să strângă 1,5 miliarde lei
- Creșterea capacității de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele
- Analiza și stabilirea corectă a redevențelor
- Listarea la bursă a mai multor companii de stat
O altă direcție vizează reducerea de cheltuieli bugetare, prin măsuri dintre care menționăm cele mai importante:
- Plafonarea pensiilor și salariilor
- Reducerea cu 20% a anvelopei salariale autorităților administrației publice centrale, față de nivelul anului 2024
- Reducerea în medie cu 20% a numărului angajaților din administrația publică centrală
- Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate în administrația publică centrală și locală.Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate în administrația publică centrală și locală.
- Eliminarea cumulului pensiilor cu salariul
- Reducerea șomajului la 6 luni
- Acordarea de ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă
- Reducerea CA-urilor, comitetelor și consiliilor de supraveghere
- Reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură
- Reducerea subvențiilor pentru companii de stat și creșterea eficienței
- Legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor
- Plafonarea câștigurilor din pensiile necontributive
Cea de-a direcție vizează prioritizarea investițiilor, prin măsuri dintre care menționăm cele mai importante:
- Sistarea semnării de noi contracte în Transporturi
- Prioritizarea programelor de investiții din bugetul național
- Introducerea cofinanțării APL-uri, în funcție de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiții
- Reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții
- Introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor ( ex: număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție);
- Evaluarea utilizării proiectelor finalizate (ex. număr racordați la rețele de apă, canalizare, etc);
- Evaluarea și eșalonarea proiectelor din programul Anghel Saligny
- Analiza schemelor de sprijin din fonduri guvernamentale
- Restrângerea schemelor, cu excepția celor care cresc exporturi, scad importuri, și creează valoare adăugată (ex. procesarea produselor agricole, etc.)
Măsuri întârziate, impact diminuat
Un economist de rang înalt, care a dorit să își păstreze anonimatul, subliniază lipsa de evaluare concretă a pachetului fiscal, fără un impact concret în dreptul fiecărei măsuri sau în privința întregului pachet.
„Sunt foarte multe măsuri care nu au evaluare, nu sunt măsurabile în privința impactului și pornesc târziu. Practic, se începe din august-octombrie, impactul este diminuat clar. Nu este un pachet direct, cu impact semnificativ, vizibil, măsurabil”, spune el.
El consideră pachetul fiscal actual insuficient: „Nu este suficient. Pe partea de cheltuieli, nu e măsurabil, e greu să măsori impactul acestor măsuri. La cheltuieli cu investițiile ai spune că se poate măsura, pentru că renunți la unele investiții. Dar și aici sunt la început, trebuie să prioritizezi.”
Totuși, din perspectiva sa, a fost important anunțul care dă impresia generală că Guvernul vrea să facă un stat mai suplu.
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, consideră că, implementat corect, pachetul fiscal ar putea reprezenta o reformă profundă:
„Dacă chiar ne ținem de aceste măsuri, ar fi o reformă foarte importantă a administrației publice și a modului de a face administrație publică. Doar să ne ținem de el – că am mai avut exemple în trecut cu situație în care se dorea reformarea administrației și nu s-a obținut nimic. Ar fi pas mare înainte pentru România și pentru viitor, să asigure sustenabilitatea cheltuielilor publice.”
Totuși, scepticismul persistă și în cazul său:
„Track record-ul nu este în favoarea noastră. Domnul prim-ministru are credibilitate că poate face lucrul acesta. Anul acesta, la cum ne-am comportat, nu mai are nimeni încredere în noi și nu mai cred promisiuni. Toți vor măsuri care să fie luate. De aici, nevoia de a arăta acum o îmbunătățire a situației deficitului bugetar.”
Posibile măsuri suplimentare necesare
Economistul care nu dorește să fie numit este de părere că va fi nevoie de măsuri suplimentare, chiar în acest an, față de cele anunțate prin acest program de guvernare, în special după compromisul între președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan în privința majorării cotei generale de TVA:
„Sunt convins că va fi nevoie de extra măsuri. Chiar au spus că până în octombrie vor analiza cum merge treaba… Bănuiesc că decizia a fost: lăsăm așa acum și în octombrie s-ar putea mări TVA la 21%.”
Și Adrian Codirlașu este de părere că TVA este cel mai simplu mod de a face rost de venituri suplimentare. Totuși, el susține măsuri precum taxarea inversă, care aduce beneficii în privința evaziunii fiscale, și colectarea mai bună de TVA, având în vedere că România nu colectează 30% din TVA-ul datorat – cel mai mare gap din UE.
Codirlașu subliniază că simpla majorare a cotei generale de TVA nu este soluția optimă:
„Este clar ceva nu merge structural la noi și este nevoie de măsuri. Să mărim TVA pe care oricum nu îl colectăm nu este în regulă, ar trebui să colectăm ce avem de colectat și abia apoi să mărim cota generală. Iar alt lucru înainte să creștem cotele generale de taxe este să le tăiem pe cele reduse, este al doilea cel mai bun lucru după creșterea colectării”, afirmă el.
Dilema listărilor de companii de stat
Un alt punct sensibil vizează listările companiilor de stat:
„Este problemă și în privința măsurilor one-off, precum listarea companiilor de stat. Ce facem? Obținem niște bani pe care îi cheltuim imediat. Amintesc cum a fost listarea BCR – banii au intrat într-un fond și au fost cheltuiți pe cheltuieli curente. Vinzi cea mai mare bancă și banii îi folosești pe cheltuieli curente”, spune economistul care nu dorește să fie numit.
Alternativa sănătoasă ar fi utilizarea acestor fonduri pentru investiții, este de părere el:
„Dacă listezi, pune într-un fond care să te ajute, să mobilizeze investiții private, să încerci să faci un leverage, să atragi capitalul privat în susținerea economiei.”
Riscurile, însă, sunt mari dacă se renunță la companiile profitabile:
„Nu dai companii foarte bune care îți aduc foarte mulți bani, an de an. Hidroelectrica, Romgaz aduc bani mulți la buget. Dacă le listezi, vei pierde acei bani, se vor duce în buzunarele acționarilor. Cel mai bine ar fi să faci un fond special din banii pe care i-aș obține, care mi-ar permite să fac investiții. Ce rost are atunci să listezi?”
Singura justificare, în opinia sa:
„Există o singură rațiune pentru listare: pentru a atrage un investitor mare care să intre pe bursă mai mult, să arate că totuși România rămâne atractivă. Dar este un pariu. România este atractivă dacă diminuezi deficitele, dacă ai o economie mai robustă.”
Adrian Codirlașu, președinte CFA, susține însă ideea listărilor, dar cu garanții pentru stat:
„Aceste companii trebuie listate. Bursa e la maxime istorice, este apetit pentru acest lucru, este momentul, s-ar lua bani buni. Ar exista o transparență în modul în care se conduc acele companii, ceea ce în prezent lipsește. Statul poate rămâne acționarul principal unde are interes, de exemplu în energie.”
Listările ar aduce beneficii multiple, consideră el:
„Fiind și investitori privați în acționariat, crește transparența administrării și calitatea managementului, ceea ce e mai bine și pentru stat. Principalii deținători vor fi fondurile de pensii private, adică tot românii, doar că vor participa indirect.”
El amintește cazuri precum Petrom sau Sidex Galați care anterior erau „găuri negre”, iar după listare sunt companii profitabile, care și-au îmbunătățit dramatic performanța și profitabilitatea și acum oferă dividende extrem de bune pentru stat.
Riscul competitivității fiscale și fuga capitalului
Pe zona de fiscalitate a capitalului, avertismentele sunt clare:
„Taxarea business-ului nu este în regulă, lângă noi este Bulgaria, care are o taxare mai redusă, impozit pe profit de 10%. Și de asemenea va adera la euro în viitor, e percepută mai stabilă decât România și va atrage mai mulți investitori. Mă aștept ca firme românești să se ducă în Bulgaria cu sediul”, afirmă Adrian Codirlașu.
Avertismentul e valabil și pentru impozitarea dividendelor și a capitalului:
„Ajunge cam la 30% impozitarea pe capital. Taxarea capitalului încă este sub taxarea muncii, dar devine mare. OECD spune că România are două avantaje în a atrage investiții: cost redus al forței de muncă și taxarea redusă a capitalului. Cam dispar amândouă”, mai afirmă el.
Presiunea suplimentară a angajamentelor pentru apărare
Un aspect aproape ignorat în spațiul public vizează angajamentele de apărare, avertizează economistul care nu dorește să fie numit:
„Un aspect ignorat în dezbaterea publică: vom fi obligați ca până în 2030, poate mai târziu, să ne ducem la 5% pentru apărare. Noi suntem acum în jur de 2%. Deficitele arată un buget vulnerabil acum. Cum atingem 5% dacă nu facem consolidare? De unde scoatem 3% din produsul intern brut? Poate că vom fi nevoiți ca la un moment dat să plătim cu toții o taxă de solidaritate pentru apărare, pentru a asigura banii de apărare”, spune el.
Piețele și agențiile de rating vor da verdictul
În final, economistul avertizează că piețele financiare și agențiile de rating vor fi decisive:
„Este un pachet cu multe necunoscute, cu impact imediat slab. Și nu ce spune Comisia contează, ci cum ne evaluează piețele. Bineînțeles că agențiile vor da nota, dacă se vor anunța măsuri suplimentare la timp”.
