Peste două treimi din gospodăriile din România, care ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie şi mai mult de trei sferturi din cele aflate în forme extreme de sărăcie energetică, se află în mediul rural, arată Raportul Anual pe 2024 publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE).
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Sărăcia energetică cauzată de supra-consum (indicator 2M), asociat cu ineficienţa locuinţelor sau aşteptări ridicate de confort, este aproximativ comparabilă în cele două medii de tip rural (50,1%) şi urban (49,9%). Singurul indicator pentru care mediul urban înregistrează un nivel mai ridicat este 10% (gospodăriile care alocă peste 10% din bugetul lunar pentru energie).
Datele analizate în raport relevă faptul că 35,6% din gospodăriile din România folosesc în continuare sobe pe lemne, din care 88% sunt localizate în mediul rural. În acelaşi timp, aproximativ 80% din gospodăriile din mediul rural se încălzesc încă în mod preponderent cu lemn şi mai izolat cu gaz sau centrale cu peleţi, acestea din urmă fiind în rândul gospodăriilor înstărite care pot susţine costurile de investiţie, transmite Agerpres.
În ceea ce priveşte mediul urban, gospodăriile utilizează preponderent centrale pe gaz, datorită accesului mai bun la reţea. De asemenea, încălzirea electrică este prezentă mai frecvent în mediul urban, fie ca soluţie alternativă în gospodării vulnerabile, fie datorită accesului la surse regenerabile.
Raportul de specialitate evidenţiază faptul că deconectările de la reţelele de energie, un fenomen prezent mai ales în mediul urban, sunt cauzate în principal de incapacitatea gospodăriilor de a achita facturile.
„Un alt aspect important de subliniat este că în România sărăcia energetică este încă asociată cu precădere nevoilor de încălzire ale gospodăriilor. Deşi Legea 226/2021 defineşte sărăcia energetică în sens larg, nevoia de răcire pe timp de vară în contextul schimbărilor climatice, tot mai puternic resimţite, nu este încă luată în considerare. Accesul limitat la tehnologii moderne de încălzire evidenţiază fenomenul de captivitate energetică – situaţia în care gospodăriile nu pot migra spre soluţii mai eficiente şi mai accesibile. Această lipsă de alternativă limitează capacitatea familiilor de a-şi satisface nevoile energetice de bază la costuri suportabile. Dincolo de accesul limitat sau inexistent la gaze naturale, multe zone rurale au infrastructură energetică învechită sau lipsesc complet reţelele de distribuţie moderne, ceea ce face dificilă integrarea surselor de energie regenerabilă”, se menţionează într-un comunicat al ORSE.
Totodată, specialiştii susţin că în multe zone rurale populaţia este în mare parte îmbătrânită, ceea ce poate reduce capacitatea comunităţii de a investi şi de a adopta noi tehnologii.
„Implementarea tehnologiilor de energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare, necesită investiţii iniţiale care pot fi prohibitive pentru gospodăriile cu venituri reduse. Totodată, lipsa de cunoştinţe şi abilităţi tehnice pentru instalarea şi întreţinerea sistemelor de energie regenerabilă poate fi o barieră semnificativă. La aceasta se adaugă faptul că mulţi locuitori ai zonelor rurale nu sunt conştienţi de beneficiile şi posibilităţile oferite de sursele de energie regenerabilă şi de măsurile de eficienţă energetică”, notează raportul ORSE.
În acest context, una dintre soluţiile propuse de către reprezentanţii organizaţiei de profil se referă la crearea de programe de finanţare (ex: credite cu dobândă redusă) şi subvenţii pentru gospodăriile cu venituri reduse care doresc să investească în proiecte de eficienţă energetică şi surse de energie regenerabilă.
Alte propuneri sunt legate de:
- Consolidarea capacităţii administraţiilor publice locale sub autoritatea ghişeelor unice de a identifica nevoile din comunităţi şi de a produce soluţii adaptate, respectiv de a facilita accesul gospodăriilor la programe remediale;
- Campanii de informare şi programe de formare pentru a creşte gradul de conştientizare privind beneficiile utilizării tehnologiilor moderne şi abilităţile tehnice ale locuitorilor din zonele rurale;
- Încurajarea proiectelor de comunităţi de energie din surse regenerabile, unde mai multe gospodării sau întreaga comunitate pot investi împreună în soluţii de energie regenerabilă;
- Investiţii guvernamentale pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice în zonele rurale.
- Promovarea şi finanţarea proiectelor de micro-reţele (microgrids), care să asigure un acces stabil şi eficient la energie pentru comunităţile izolate.
Raportul Anual pentru anul 2024, publicat de ORSE, cuprinde o nouă evaluare a sărăciei energetice la nivel naţional, pe baza datelor disponibile publicate de Institutul Naţional de Statistică din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF 2023).