În România, investițiile pornesc, mai mult, din nevoia de siguranță și sunt privite cel mai adesea ca mijloc de libertate și autonomie, decât ca mijloc de prosperitate pe termen lung susținut prin investiții constante și active. Astfel, pentru mulți români cu vârste cuprinse între 30 și 40 ani, obiectivul final al investițiilor este concordant cu conceptul FIRE, adică independența financiară și eliberarea de presiunea muncii, nu cu creșterea continuă a averii, potrivit studiului LT.Wealth, „despre talentele financiare și comportamentele investiționale ale românilor”
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Românii au tendința de a alege ca domeniu investițional ceea ce le este familiar, tradițional, sigur, chiar dacă randamentele nu sunt competitive și rezultatele nu se concretizează în ideea de prosperitate, potrivit datelor.
„Astfel, pe primul loc în preferințe se află în continuare domeniul imobiliar, ales din rațiuni emoționale și culturale, ca resurse în caz de catastrofă, acesta fiind legat de ideea de moștenire sau păstrare a valorii, nu de optimizare a randamentului. În același context, asigurările, de exemplu, care au componenta de economisire sau investiție, de asemenea folosite de români în număr mare, nu sunt percepute de aceștia ca investiții, ci tot ca o formă de protecție”, arată studiul.
Pe lângă convingerile și percepțiile concluzionate mai sus, din aceste rezultate preliminare ale studiului aflat încă în derulare reiese, de asemenea, că românii preferă „recompensele imediate in detrimentul celor viitoare”.
„O percepție ce poate fi sănătoasă în unele contexte, dar erodează disciplina investițională pe termen lung”.
Studiul dezvăluie și mecanisme psihologice care stau la baza percepțiilor enumerate anterior. Această nevoie profundă de siguranță răspunde unor mecanisme activate de frică, care sabotează intențiile investiționale, chiar și atunci când există venituri disponibile.
Una dintre cele mai puternice explicații pentru această ezitare este fenomenul numit „loss aversion” (aversiunea față de pierdere), documentat inițial de Daniel Kahneman și Amos Tversky, concept explicat de antreprenorul Lucian Streche, fondatorul LT.Wealth.
„Când pierderea doare de două ori mai mult decât bucuria câștigului, e firesc ca investițiile să nu devină o obișnuință. România nu duce lipsă de capital, ci de structură, claritate și încredere. De aceea, LT.Wealth nu e doar un brand de consultanță. Este o infrastructură de sprijin pentru cei care vor să creeze averi care durează”, spune Lucian Streche.
Soluția identificată de el constă în educația financiară și în ideea că versiunea modernă a acesteia trebuie să abordeze nu doar cunoștințele tehnice, ci și mecanismele mentale care ne sabotează din umbră.
„Românii nu investesc pentru a prospera, ci pentru a se proteja. Iar această mentalitate, dominată de frică, familiaritate și lipsă de încredere, generează portofolii suboptime, reziliență scăzută și oportunități pierdute. Cele mai frecvente decizii investiționale sunt ghidate nu de logică economică, ci de reflexe defensive: investițiile în imobiliare sunt dominate de convingeri intergeneraționale despre „siguranță în caz de criză”, iar instrumentele moderne precum asigurările sau ETF-urile sunt percepute ca „prea complicate” sau „riscante”, adaugă Streche.
Concluziile studiului:
- deciziile investiționale sunt influențate de contextul social și relațional al investitorilor;
- mulți investitori nu apelează la consultanță specializată din lipsa de timp, încredere sau structură clară;
- rețelele de încredere, accesul ghidat la informație profesională și alinierea deciziilor cu propriul profil investițional sunt esențiale pentru creșterea inteligentă a capitalului personal.
