Raport BNR: Circa 80% din companiile din România se finanțează din fonduri interne. Băncile și fondurile europene, puțin accesate: „Aceste practici de finanțare întrețin un cerc vicios”

Companiile nefinanciare care activează în România continuă să se finanțeze în cea mai mare măsură din fonduri interne, finanțarea de la bănci și IFN reprezentând doar o mică parte din resursele firmelor, în timp ce doar 2% preferă fonduri europene, arată un raport publicat joi de Banca Națională a României (BNR).

Aceste fonduri interne rezultă din disponibilități temporare, profit reinvestit sau vânzarea de active (79 la sută, în ușoară scădere de la 81 la sută în exercițiul din martie 2024), la care se adaugă finanțarea sub formă de credite de la acționari sau întreprinderi afiliate  (20 la sută, constant față de rezultatele din martie 2024).

Următoarea cel mai frecvent utilizată formă de finanțare este creditul comercial (15 la sută dintre firme), în creștere față de exercițiul din martie 2024 (11 la sută). După dimensiune, corporațiile apelează într-o mai mare proporție la această formă de finanțare (39 la sută), iar după sectorul de activitate, firmele din agricultură (29 la sută).

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

Finanțarea de la bănci și IFN continuă să reprezinte doar o mică parte din resursele firmelor, astfel: (i) descoperit de cont și linii de credit (10 la sută, în creștere de la 8 la sută în martie 2024), (ii) credit bancar (7 la sută, în scădere de la 10 la sută în martie 2024) și (iii) credite subvenționate, de exemplu, credite cu garanția statului sau împrumuturi cu dobândă redusă (3 la sută, constant față de martie 2024).

Nivelul mai ridicat de educație financiară al corporațiilor este reflectat în apelarea într-o mai mare măsură la finanțarea formală de la bănci sau IFN. Astfel, o treime dintre corporații au utilizat ca sursă de finanțare în ultimele 12 luni descoperitul de cont sau liniile de credit (față de 10 la sută dintre IMM) și 17 la sută creditele bancare (față de 7 la sută în cazul IMM)

Dintre sectoarele de activitate, firmele din agricultură apelează într-o mai mare proporție la finanțare de tipul descoperitului de cont/liniei de credit (17 la sută) și al creditului bancar (16 la sută).

În ceea ce privește disponibilitatea partenerilor de afaceri de a furniza credit comercial și disponibilitatea firmei de a vinde pe credit comercial, majoritatea companiilor nefinanciare (80 la sută) semnalează o evoluție constantă, în timp ce 15 la sută, respectiv 17 la sută au perceput o degradare.

După sectorul de activitate, firmele din comerț indică în cea mai mare măsură o reducere a disponibilității de a vinde pe credit comercial (19 la sută față de 17 la sută la nivel agregat), dar și a partenerilor de afaceri de furniza credit comercial (17 la sută comparativ cu 15 la sută la nivel agregat).

Relațiile cu furnizorii și clienții se mențin preponderent nemodificate, cu ușoare deteriorări în cazul firmelor din construcții și imobiliare în ceea ce privește relația cu clienții (-5 puncte procentuale, sold net conjunctural) și îmbunătățiri în ceea ce privește relația cu furnizorii pentru firmele din industrie (6 puncte procentuale, sold net conjunctural) și agricultură și servicii și utilități (4 puncte procentuale, sold net conjunctural, fiecare).

Cele mai multe firme (82 la sută) raportează menținerea constantă a relației cu instituțiile financiare partenere, în scădere marginală față de exercițiul precedent. În ceea ce privește bonitatea firmei, cele mai multe companii nefinanciare
cu credit estimează o evoluție constantă în ultimele șase luni (79 la sută), 13 la sută indică îmbunătățirea istoricului de credit, iar 8 la sută o deteriorare. Dintre firmele care au aplicat pentru credite bancare în ultimele șase luni, majoritatea (71 la sută) raportează menținerea nemodificată a disponibilității băncilor de a acorda credite și 16 la sută o deteriorare a acesteia.

Fondurile europene, printre sursele cel mai puțin preferate

Fondurile europene rămân printre sursele de finanțare cel mai puțin preferate de firmele autohtone, doar 2 la sută dintre acestea (pondere constantă față de exercițiul din martie 2024) folosind aceste resurse pentru finanțare în perioada de referință.

Această practică se reflectă și în nivelul redus al ratei de absorbție pentru programele finanțate cu fonduri europene.

Corporațiile utilizează în proporție de 7 la sută ca sursă de finanțare fondurile europene, iar dintre sectoarele de activitate, firmele din agricultură beneficiază în cea mai mare măsură de astfel de resurse (11 la sută).

Fondurile europene reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru dezvoltarea și modernizarea firmelor, în special pentru IMM. Aceste resurse nerambursabile permit investiții în tehnologie, eficiență energetică, digitalizare și formare profesională, contribuind astfel la creșterea competitivității și rezilienței firmelor, arată BNR.

„Cerc vicios”

BNR avertizează astfel că modelul de finanțare al companiilor autohtone, preponderent prin surse interne și credit comercial, este interconectat cu o serie de alte vulnerabilități structurale din economia românească.

În acest context, BNR transmite că este de o deosebită importanță conștientizarea riscurilor asociate creditului comercial, respectiv expunerea la întârzieri la plată, neîncasări și acumularea de creanțe cu bonitate incertă, afectând astfel lichiditatea și capacitatea de onorare a obligațiilor curente.

„Aceste practici de finanțare întrețin cercul vicios al vulnerabilităților structurale persistente în economia autohtonă, respectiv gradul scăzut al intermedierii financiare, slaba capitalizare a firmelor și nivelul modest de educație financiară a antreprenorilor”, avertizează BNR.