Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță că a demarat săptămâna aceasta procedura verificării potențialelor exporturi de profituri, la un număr de 2.768 societăți comerciale înregistrate în România. Amintim că contabilii au acuzat ANAF, joi, că cere firmelor să trimită în doar 10 zile date din ultimii 5 ani, pe care Fiscul deja le are.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
ANAF anunță că colectează în perioada 17 iulie – 29 august informații defalcate privind tipul și cuantumul cheltuielilor companiilor în perioada 2020–2024, în scopul actualizării analizei de risc fiscal.
„Demersul are ca obiectiv asigurarea unui tratament fiscal transparent și echitabil pentru toți contribuabilii. Astfel, ANAF vizează centralizarea și consolidarea datelor globale disponibile cu informațiile defalcate declarate direct de către contribuabilii mari și mijlocii, pentru o mai bună înțelegere a mecanismelor de transfer în cadrul grupurilor multinaționale”, transmite Fiscul.
Solicitările transmise prin intermediul SPV se bazează pe dispozițiile generale prevăzute de art. 58 alin. (1) și art. 64 din Codul de procedură fiscală, care permit autorității fiscale să solicite informații în scopul determinării stării de fapt fiscale. Aceste activități sunt complementare procesului de adaptare la cerințele de raportare (precum SAF-T) și vizează completarea și detalierea acestor date, precizează instituția.
„ANAF a inițiat un proces amplu de transformare care, alături de digitalizare, include o direcție strategică de asigurare a unui tratament fiscal echitabil pentru toți contribuabilii. În acest context, modul în care companiile declară profiturile obținute în România și își achită obligațiile fiscale este o prioritate majoră de analiză. Obiectivul nostru este să analizăm în mod riguros și structurat datele disponibile, înainte de a demara acțiuni de control în cazurile în care există suspiciuni privind transferul nejustificat de profituri în afara țării. Apreciem efortul contribuabililor de conformare SAF-T, însă pentru această analiză, datele colectate până acum prin SAF-T nu sunt suficient de detaliate. Alternativa ar fi fost un exercițiu mai complicat – verificări care ar fi presupus inițierea de controale documentare sau solicitări de dosare de prețuri de transfer. Considerăm că o astfel de manieră voluntară și deschisă este mai puțin intruzivă, fără perturbarea activităților curente. Companiile dețin deja informațiile în dosarele prețurilor de transfer și, ca atare, efortul nu ar trebui să fie unul considerabil pentru acei contribuabili care deja s-au conformat prin elaborarea acestor dosare. Ne dorim, în continuare, aplicarea consecventă a acelorași reguli fiscale pentru toți actorii economici care operează și obțin venituri în România,” a declarat Adrian Nica, președintele ANAF.
Față de solicitările transmise contribuabililor prin intermediul SPV, ANAF face următoarele precizări:
„Informațiile disponibile la acest moment, în urma altor tipuri de raportări realizate de contribuabili la ANAF, sunt incomplete față de obiectul prezentei analize – prima de acest tip realizată în România; de aceea, pentru un tratament fiscal transparent, corect și echitabil, este necesară consolidarea datelor transmise defalcat de către contribuabili, în formatele de date solicitate;
Informațiile colectate vor fi utilizate exclusiv în scopuri analitice.
Procedura nu reprezintă un control fiscal și nu generează obligații fiscale suplimentare pentru contribuabili. Acestora li se solicită, prin intermediul Spațiului Privat Virtual, completarea online a unor declarații în format standardizat și urmărește validarea și alinierea informațiilor globale existente în bazele de date ANAF (ex: bilanțuri contabile, declarații fiscale, fișiere SAF-T) cu structuri standardizate și analizabile automat”.
Concret, ANAF transmite că contribuabililor li se solicită declararea cheltuielilor realizate în perioada 2020 – 2024 sub o formă defalcată, care nu rezultă din alte declarații anterioare depuse la ANAF (ex: cheltuieli cu serviciile de marketing, cu serviciile de management, de vânzări, consultanță, know-how, etc.).
ANAF mai precizează că, în măsura în care contractele intragrup nu includ detalii specifice cu privire la fiecare tip de serviciu prestat sau tipologia drepturilor de proprietate intelectuală pentru care se plătesc redevențe, contribuabilii au posibilitatea de a menționa valoarea totală a cheltuielilor înregistrate în baza contractelor în cauză.
„ANAF încurajează mediul de afaceri să colaboreze în mod deschis cu instituția, în spiritul unei administrări fiscale moderne, eficiente și orientate către prevenție și echitate. Acțiunile de acest tip vizează îmbunătățirea dialogului între instituție și mediul de afaceri și eficientizarea modului de colectare a datelor, pentru formularea acțiunilor și politicilor fiscale viitoare”, conchide instituția.
Context. Economedia a scris anterior că mai mulți contabili acuză că ANAF i-a notificat, prin Spațiul Privat Virtual, să completeze în doar 10 zile un document detaliat privind cheltuielile societăților din perioada 2020–2024, informații pe care Fiscul deja le deține.
„ANAF s-a fândit să ne ceară statistici, cu termen de 10 zile lucrătoare, a datelor deja raportate în ultimii 5 ani”, afirmă Cornelia Năstase, Managing Partner la CC Tax Advisory.
„Prima problemă este chiar validitatea solicitării, având în vedere că toate aceste informații sunt deja raportate, iar baza legală indicată se aplică în cadrul controalelor fiscale pentru documente primare (facturi, contracte), nu pentru a solicita statistici și tabele”, explică Cornelia Năstase.
A doua este termenul, afirmă ea. Termenul legal (deși rareori respectat) pentru cererile contribuabililor este 45 zile. „Avem evident parte de un termen la mai puțin de jumătate față de ei, iar în cazul unora cel puțin, să restaurezi bazele de date din anii anteriori sau să iei arhiva la mână dureaz”, explică ea.
Cea de-a treia problemă o reprezintă munca în plus, care va pica asupra contabililor. „Pe cine pică raportarea asta? Contabilii vor fi cei responsabili cu căutatul în arhive a datelor. Asta în condițiile în care luna iulie are termene pentru raportări lunare, raportări trimestriale și mai nou faimosul SAF-T. Care, să nu uităm, în România a fost implementat în cea mai complexă formă față de alte state membre”, afirmă ea.
În plus, o altă problemă este că firmele de contabilitate nu știu pentru care dintre clienți a fost făcută această solicitare. „Noi, firmele de contabilitate, vedem solicitările acestea la ”grămadă”. Deci, în cazul meu, nici măcar nu știu pentru care dintre cei 500 de clienți ai nostri ar trebui să trimitem”, a mai precizat ea.
Solicitarea a fost reclamată și de către Valentina Saygo, cunoscut consultant fiscal: „Țara arde și ANAF se piaptănă!”
Saygo susține că, în contextul în care ANAF deține deja absolut toate aceste date, solicitarea de a trimite structura cheltuielilor în format .xls pentru perioada 2020–2024 excede cadrul legal.
Potrivit ei, singurul răspuns care poate fi formulat este un refuz ferm de a accepta sarcini care nu sunt impuse de lege.
Ulterior, ANAF a transmis o nouă notificare prin care se revocă solicitarea privind transmiterea informațiilor.
