Sursa foto: Photo 6406429 © Tupungato | Dreamstime.com
Deşi Elveţia a fost oficial în sărbătoare vineri, cu ocazia Zilei Naţionale, vestea venită peste noapte de la Washington a tulburat profund liniştea Alpilor: administraţia Trump a anunţat impunerea unui tarif vamal de 39% asupra exporturilor elveţiene, cel mai mare dintre toate ţările vizate în noua rundă de tarife, relatează CNBC, conform News.ro.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Decizia a luat prin surprindere autorităţile de la Berna, care sperau la un acord-cadru similar celor deja negociate de Uniunea Europeană, Regatul Unit şi Japonia, cu tarife de bază între 10% şi 15%. În loc de asta, Elveţia s-a trezit cu una dintre cele mai dure sancţiuni comerciale, în ciuda unei poziţii considerate constructive în dialogurile bilaterale.
Statele Unite reprezintă aproximativ o şesime din exporturile totale ale Elveţiei, astfel că impactul economic este potenţial sever. În aprilie, companiile elveţiene răsuflaseră uşurate după ce au evitat un tarif de 31%, acceptând temporar unul de 10%. Însă, potrivit noilor măsuri, tarifele majorate pentru zeci de state care nu au finalizat acorduri comerciale cu SUA vor intra în vigoare pe 7 august.
O rază de speranţă rămâne: Departamentul Federal pentru Afaceri Economice a declarat pentru Reuters că sectorul farmaceutic ar putea fi exceptat de la noul tarif, deşi acesta se confruntă separat cu incertitudini din cauza presiunilor exercitate de Trump asupra preţurilor medicamentelor.
Reacţii dure din partea autorităţilor şi mediului de afaceri
Consiliul Federal Elveţian a reacţionat ferm, exprimându-şi ”profundul regret” că, ”în ciuda progreselor făcute în discuţiile bilaterale şi a poziţiei constructive a Elveţiei încă de la început, SUA intenţionează să impună tarife unilaterale suplimentare.” Guvernul a precizat că rămâne angajat într-o soluţie negociată şi că menţine contactul cu autorităţile americane.
Asociaţia patronală Swissmem a avertizat că măsura va afecta grav întreaga industrie elveţiană, în special sectorul tehnologic, dar şi exporturile în ansamblu, subliniind că ”fiecare al doilea franc în economia elveţiană provine din comerţul internaţional”.
Directorul organizaţiei, Stefan Brupbacher, a declarat: „Sunt şocat. Aceste tarife nu au nicio bază raţională, sunt arbitrare şi pun în pericol zeci de mii de locuri de muncă.”
Beat Wittmann, preşedintele Porta Advisors, a vorbit despre ”un şoc devastator pentru economia şi companiile elveţiene”. El a criticat caracterul imprevizibil al politicii tarifare americane, avertizând că acest lucru va duce la ”o depreciere a francului elveţian, a pieţei de capital şi, în special, a sectorului de export – vital pentru Elveţia.”
Impact estimat: o scădere de 0,6% din PIB
Potrivit economistului Adrian Prettejohn de la Capital Economics, tariful de 39% ar putea reduce produsul intern brut al Elveţiei cu circa 0,6%, iar dacă sectorul farmaceutic nu este exceptat, pierderea ar putea fi şi mai mare.
Bursa elveţiană fiind închisă de Ziua Naţională, impactul s-a resimţit indirect prin scăderi de acţiuni ale companiilor listate în alte pieţe. La Londra, titlurile Watches of Switzerland s-au depreciat cu aproape 9%.
Într-o notă transmisă investitorilor, banca Jefferies a menţionat companiile Watches of Switzerland, Richemont şi Swatch Group ca fiind printre cele mai expuse, însă a adăugat că termenul limită din 7 august lasă ”suficient timp pentru modificări sau concesii de ultim moment”.
Francul elveţian a scăzut vineri cu aproximativ 0,4% faţă de dolarul american, pe fondul şocului tarifar, după ce înregistrase o apreciere de 11% în acest an, ca urmare a cererii pentru active de refugiu. Această întărire a afectat economia elveţiană, care a reintrat în deflaţie în mai, determinând banca centrală să reducă dobânda la zero în iunie.
Rahul Sahgal, directorul Camerei de Comerţ Elveţia-SUA, a declarat pentru CNBC că vestea tarifelor este ”foarte dezamăgitoare”, dar nu crede că negocierile s-au încheiat definitiv. El a menţionat că până la data de 7 august mai pot avea loc ajustări şi că ordinul executiv american lasă o fereastră deschisă pentru ţările aflate în discuţii cu SUA.
Sahgal a mai spus că Elveţia este deja al şaselea cel mai mare investitor în SUA şi că intenţionează să promită investiţii de aproximativ 150 de miliarde de dolari, raportat la dimensiunea economiei sale — una dintre cele mai mari contribuţii relative. El a subliniat că balanţa comercială globală dintre cele două ţări este echilibrată, dar că Trump pare interesat doar de schimburile de bunuri.
”Chiar dacă fiecare elveţian ar bea bourbon, ar mânca o friptură şi ar cumpăra o Harley Davidson în fiecare zi, tot n-am putea echilibra balanţa comercială în bunuri cu SUA”, a concluzionat el.
