Un nou sondaj realizat de Wizz Air pe un eșantion de 4.500 de pasageri și 150 de însoțitori de zbor din întreaga sa rețea a relevat diferențe culturale izbitoare în spatele unuia dintre cele mai dezbătute obiceiuri din aviație: aplauzele după aterizarea avionului, scrie Budapest Business Journal.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Studiul a arătat că această tradiție este cea mai răspândită în cazul zborurilor de vacanță cu plecare din Europa Centrală și de Est, unde aproximativ 45-48% dintre pasagerii maghiari, bulgari și români au declarat că aplaudă. În schimb, procentul pasagerilor britanici, elvețieni și sârbi care aplaudă după aterizare abia a atins 30%.
Conform sondajului, cei care călătoresc mai mai rar sunt mai predispuși să se alăture. 70% dintre respondenții care zboară cel mult o dată pe an au declarat că aplaudă, comparativ cu 59% dintre cei care zboară de mai multe ori pe an. Pentru pasagerii care efectuează mai mult de 10 zboruri pe an, cifra a scăzut la aproximativ 40%. Mulți au declarat că aplaudă din ușurare că au ajuns în siguranță și ca o modalitate de a-și exprima recunoștința față de echipaj.
Motivațiile variază și în funcție de regiune. În Europa Centrală și de Est, 38% dintre respondenți au declarat că aplaudă pentru a sărbători aterizarea în siguranță, în timp ce în Europa de Vest doar 31% au dat acest răspuns. Europenii occidentali erau mai predispuși să descrie aplauzele ca o recunoaștere a muncii echipajului, în proporție de 28%, comparativ cu 23% în est. În toate regiunile, aproximativ unul din cinci pasageri a recunoscut că aplaudă pur și simplu pentru că și ceilalți din jur o fac.
În general, puțin mai mult de jumătate dintre respondenți – aproximativ 55% – au declarat că aplaudă de obicei la aterizare. Cei mai tineri călători, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, au fost cei mai entuziaști, 64% dintre ei declarând că aplaudă, urmați de 57% dintre cei cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani și 54% dintre cei cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani. Studiul a concluzionat că vârsta nu determină în mod direct acest obicei.
Sondajul a inclus și însoțitori de zbor, care au fost în mare parte de acord că un rol important îl are alinierea la comportamentul grupului și au remarcat că aplauzele sunt mai frecvente după zboruri neobișnuite sau turbulente. Cu toate acestea, din experiența lor, fenomenul este în declin – probabil odată cu răspândirea zborului ca mijloc de transport: aproape două treimi dintre ei au declarat că această formă de exprimare a aprobării devine din ce în ce mai puțin obișnuită în rândul pasagerilor. Majoritatea dintre ei au observat că mulți pasageri aplaudă, dar este vorba de mai puțin de jumătate dintre ei. Însoțitorii de zbor au observat că acest obicei este popular în special în rândul cetățenilor români, albanezi și italieni.
Psihologii din cadrul proiectului Mélylevegő au comentat rezultatele, spunând: „Aplauzele după aterizare sunt, pentru mulți, un fel de ușurare colectivă care exprimă recunoștință și sentimentul de a recâștiga controlul după ce s-au aflat într-o situație în care altcineva îl deținea. Psihicul nostru iubește micile ritualuri, în special cele care oferă atât un sentiment de siguranță, cât și de comunitate – și, uneori, o rundă de aplauze este tocmai o astfel de mică micro-sărbătoare.”