Sursa: Pixabay
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și vicepreședintele ASF, Daniel Armeanu, țin un briefing de presă la finalul ședinței de Guvern. Unul din proiectele adoptate de Guvern este legea de plată a pensiilor private, a informat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Ene Dogioiu. Proiectul va fi trimis către Parlament pentru aprobare, cu solicitare de procedură de urgență.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Principalele declarații ale vicepreședintelui ASF Dan Armeanu:
- În ședința de guvern de astăzi au avut loc 2 modificări
- Valoarea lump sum – a sumei pe care o persoană o poate retrage la începutul perioadei de plată – s-a majorat de la 25% la 30%.
- Perioada în care plățile se vor face în viitor s-a micșorat de la 10 ani la 8 ani.
Q: De ce în proiect nu a fost introdusă și modificarea ca în caz de boală un contribuabil să își poată retrage toată suma?
R: Am considerat că acest aspect este destul de greu de pus în practică, de concretizat prin norme, situațiile de acest gen variază din punct de vedere al sănătății și al cazurilor.
Q: Care sunt toate comisioanele și taxele?
R: Depinde de modalitatea de plată, de decizia pe care fiecare participant o ia la acel moment, de obiectivele pe care un participant le ale pe termen scurt sau lung. Dacă un participant dorește suma inițială de 30% sau cineva dorește să împartă activul pe toți cei 8 ani… Această decizie depinde și de valoarea activului. Dacă valoarea activului este sub 8 x 12 luni x valoarea pensiei minime, atunci se împarte valoarea activului la valoarea pensiei minime (1.281) și se află numărul de ani. Dacă a utilizat lump sum, pentru valoarea de 30% se vor plăti CASS de 10% la valoarea întregului activ pe care participantul îl retrage (cei 30%) minus cei 3.000 lei (de la care se plătește CASS la pensii), după care se calculează și plătește impozitul pe câștigul de capital, din valoarea câștigului de capital se deduce valoarea de 3.000 și de asemenea se scoate din baza de impozitare și valoarea CASS.
În general, o astfel de impozitare determină un coeficient de 12-13% din valoarea totală a activului.
În cazul în care valoarea pensiei este sub valoarea de 3.000 lei, când un participant și-a eșalonat-o pe o perioadă mai lungă de timp, atunci nu mai plătește taxe.
Avantajul eșalonării este un câștig pe care participantul îl realizează din impozitare.
Q: Care sunt comisioanele pentru fondurile de plăți?
R: Există un singur comision, de 0,05%, plătit lunar, aplicat la activul net. Nu există comision la transfer între două fonduri de plată.
Fondurile de plată păstrează principiile la pilonul 2, mă refer la garanția sumelor respective. Valoarea activului inițial este garantată. Dreptul de proprietate este garantat. Este garantat dreptul la moștenire.
Q: Cum sunt taxați banii rămași care merg către moștenitori?
R: Vor fi asimilați unui câștig din pensie. Nu are legătură cu legea de plată.
Q: Care este riscul ca acest proiect să pice în cazul unei sesizări de neconstituționale la CCR, pentru că pensia este proprietatea privată a pensionarului?
R: Dreptul de plată este garantat, așa cum este garantat și pe Pilonul 2. Atât în fondul de cumulare, cât și în fondul de plată, dreptul de proprietate există.
Q: Dacă cineva optează pentru plata de 30%, restul banilor sunt reinvestiți? Persoana poate câștiga mai mulți bani?
R: Da. Față de situația actuală când banii sunt puși într-un cont și nu mai sunt fructificați, în fondul de plată acești bani vor fi fructificați. Cu cât perioada de plată e mai lungă, cu atât randamentul este mai bun. Va fi un randament destul de important pentru participanți. Un surplus, care reprezintă și el un randament, va veni din impozitare, când se eșalonează suma respectivă.
Q: Banii se pot moșteni în orice condiții?
R: Da, banii se moștenesc în orice condiții. În fondul de plată programată, se moștenește integral fără niciun fel de altă condiție. În fondurile de plăți viagere, se moștenesc conform produsului respectiv, fie la momentul decesului se încasează suma integrală de către urmaș sau beneficiar, pe un anumit produs. Sau mai este un produs cu o plată pe o perioadă de timp. Iar dacă participantul decedează în perioada respectivă, urmașul încasează restul ratelor până la scadență, aici este cu durată fixă, stabilită dinainte de către participant. E vorba de plată viageră, nu de plata programată pe 8 ani. La plata programată pe 8 ani există plata integrală a sumei rămase către urmași, în cazul în care persoana decedează. La viageră, diferența depinde de produsul pe care și-l alege. Poate să își aleagă un produs în care plata se face imediat la momentul decesului către un beneficiar ales sau către moștenitor. Mai există un produs care garantează o plată pe o anumită perioadă de timp. Dacă în perioada respectivă de timp, aleasă de către participant, are loc decesul, urmașul va încasa restul pe perioada neexpirată a riscului.
Q: Oamenii pot să treacă de perioada de 8 ani, dacă doresc o eșalonare mai mare?
R: Oamenii pot să aibă un termen mai mare de 8 ani, în funcție de valoarea activului. Legea a fost proiectată să fie valabilă atât pentru un ciclu complet de 35 de ani, cât și pentru activele mici cumulate în această perioadă. Cei care vor avea un ciclu complet, vor avea o sumă mai mare în cont, suficient să o eșaloneze fie pe o perioadă mai mare de 8 ani, fie în funcție de ce dorește fiecare, în funcție de necesitățile lor pe termen lung.
Dar pensia minimă trebuie să fie 1.281 lei.
Q: Pentru cei care retrag 30%, în urma aplicării CASS și impozit pe venit, ar pierde 12-13% din valoarea totală a activului?
R: În general, nu contează acest 30%, dacă o sumă o impozitați o dată cu 10% la CASS – 3000, după care calculați și impozitul doar pe câștig. Impozitarea totală nu e de 20%, 10%+10%, ci este mai mică, pentru că impozitul este aplicat doar pe câștig și impactul pe suma finală este de 12-13%.
Q: Un exemplu pentru cineva care are 100.000 lei în cont, retrage 30%, ce se întâmplă cu restul de 70%?
R: Dacă activul este suficient de mare, pentru 100.000 lei, cred că activul se încadrează pe 8 ani. În cazul acesta retrage 30%, adică 30.000 lei. Pentru acești 30.000 lei plătește toate impozitele aferente. Pentru 70.000 lei, valoarea respectivă se împarte la 1.281 și se află numărul de luni în care se plătește pensia. Dacă această valoare este peste 3.000 lei, se impozitează. Dacă este sub 3.000 lei, nu va mai plăti niciun impozit.
Q: Românii au cea mai redusă speranță de viață sănătoasă când se pensioneaază, de numai 3,8 ani, față de media europeană de 10 ani. Speranța de viață la 65 de ani este de 17,3 ani în medie.
R: Speranța de viață la pensie este undeva la 16-17 ani. Noi când am calculat acei 10 ani, ne-am încadrat în speranța de viață respectivă.
Q: Ce obligații de investiții vor avea fondurile de plată? În ce pot investi pentru randament mai bun?
R: Toate sumele intrate în fondul de plată vor fi investite. Există paletă de investiții sigure, depozite, obligațiuni de stat, obligațiuni corporative, cu risc scăzut.
Q: E garanție că oamenii își vor lua cel puțin cât au mutat?
R: Activul intrat la început este minimul pe care trebuie să îl primească pe toată perioada respectivă. Va fi actualizat cu randamentul investițional.
Q: Ce se întâmplă în cazul în care nu există moștenitori, ce se întâmplă cu banii rămași?
R: Acei bani rămân în fond.
Q: Prevederile pot fi aplicate și pentru Pilonul 3?
R: Se aplică pentru toți pilonii pe care îi avem în acest moment, Pilonul 2, Pilonul 3 și Pilonul 4.
Q: Cine folosește banii? Statul sau fondul de plăți?
R: Rămân în fondul de plată. Se acumulează acolo.
Q: Există temerea că ar putea fi un val de oameni care să își retragă pensia integral?
R: Nu văd o temere. Oamenii nu pot să îți retragă banii decât atunci când îndeplinesc condițiile legale. Până la intrarea în vigoare a legii, se va aplica sistemul actual. Nu există niciun dezechilibru în acest moment pe partea de părți, fondurile de pensii au suficiente lichidități pentru a plăti pensiile respective.
Q: Acea excepție, dacă nu ai în cont mai mult de 15.000 lei?
R: În legea 411 se spune că trebuie să definim o pensie minimă de la care se poate plăti o pensie normală. Acea pensie sub pensia minimă este lump sum total. Până acum s-a plătit suma în totalitate, pentru că nu aveam această pensie minimă. Valoarea am stabilit-o ca un fel de benchmark la nivelul pensiei minime din pilonul 1.
Q: Ce le transmiteți oamenilor care au investit toată viața într-o pensie privată, cu gândul că, poate, la pensie, vor retrage toți banii, pentru a-şi cumpăra un apartament, o garsonieră și, totuși, ajung în punctul în care nu pot să-şi retragă toți banii?
R: Haideți să stabilim un lucru de la început. Ca să discutăm pe lege. Încă de la început, s-a știut foarte clar, conform Legii 411, că aceste plăți se vor plăti integral atât timp cât activul este mic, nu este suficient pentru a îndeplini condițiile pentru plăți eșalonate. Aceasta a fost o excepție care s-a perpetuat în timp şi a devenit, să zicem, obișnuinţă.
Q: Puteți să ne lămuriți care este mecanismul care a stat la baza stabilirii acestor fonduri de plată? Înțeleg că au aceleași obiective investiționale, cumva, ca fondurile de… Adică de ce mai este nevoie…
R: Nu, sunt diferite. Deci obiectivele investiționale sunt diferite.
Q: Dar de ce nu putea să plătească tot fondul?
R: Păi vă explic. În primul rând, așa este practica internațională. În al doilea rând, vorbim de…
Q: Ăsta nu e un motiv.
R: Staţi o secundă, să vă explic toate aspectele. În al doilea rând, obiectivele sunt diferite. În primul, fondul de acumulare, obiectivul este cel investiţional, de a obține un activ cât mai mare, un randament cât mai mare și acolo avem o paletă mult mai largă de investiții și, de asemenea, avem și o paletă largă de restricții, coeficienți de risc și așa mai departe, pe când, rolul fondului de plată este de a asigura plata pensiilor. Rolul lui este unul mai mult operațional, de a efectua operațiunile respective de plată. Deci, sunt lucruri total diferite, pe care, şi din punct de vedere al supravegherii și al siguranței sistemului, avem nevoie de segregarea activelor. Segregarea activelor este cea mai importantă modalitate prin care putem să supraveghem și să asigurăm o sustenabilitate a sistemului.
Q: Administratorul de pensii poate să-şi facă el un fond de plată?
R: Da. Administratorii actuali au posibilitatea să-şi facă un fond de plată.
Q: Am înţeles. Iar transferul de la fondul inițial la cel de plată presupune costuri pentru participant?
R: Nu, nu presupune costuri pentru participant. Practic se transferă suma de bani aferentă activului în partea cealaltă.
Q: Şi oricum, comisionul la fondul de plată e mai mic decât cel de la fondul de…
R: Da.
Q: Dacă puteţi să ne spuneți când estimați că va fi sau… Ştiu că depinde de parlament, dar când ar trebui adoptat, totuși?
R: Proiectul de lege ar trebui adoptat cât mai repede. Este o condiționalitate OECD. Este o recomandare prioritară pe care România trebuie să o îndeplinească. În septembrie, vom avea o evaluare a OECD-ului la Paris și primul pas pentru adoptarea proiectului s-a întâmplat astăzi, odată cu aprobarea de către guvern pentru introducerea acestui proiect în parlament. Este o decizie foarte importantă din punct de vedere al sistemului de pensii private și din punct de vedere al procesului de aderare la OECD.
Q: O precizare, vă rog. În privinţa pensiei minime, a fost stabilită că pensia din Pilonul II este egală cu pensia minimă de la stat. În ce condiții ar putea să fie mai mare această valoare?
R: Deci, aceasta este un benchmark sau o valoare de referință.
Q: Inferioară sau superioară? Şi asta e important.
R: Este superioară, normal.
Q: Există condiții în care o persoană ar putea să primească din Pilonul II o valoare mai mare decât pensia minimă de la stat?
R: Da. Cei mai mulți… pentru că sistemul este proiectat pentru ciclul de contribuție de 35 de ani. În momentul în care activele vor fi suficient de mari la scadență după un ciclu complet, fiecare are posibilitatea să ia o pensie în funcție de valoarea activului respectiv și de perioada pe care îşi împarte activul. Dacă își împarte la o perioadă mai mică de opt ani, să zicem, va avea o pensie mai mare. Dacă împarte la o perioadă de 12 ani, 15 ani, cât dorește persoana respectivă, normal că va fi o pensie mai mică. Dar, în aceste situații pe care eu vi le descriu, cu certitudine, vor fi mai mari decât 1281. Acea valoare minimă este pentru a scoate în mod ordonat la pensie pe cei care au active mici. Gândiți-vă că, după 17 ani, activele s-au multiplicat sau au fost fructificate, dar valorile lor sunt încă mici în comparație cu ceea ce ar trebui să avem după un ciclu complet de contribuții. Avem o valoare medie a contului undeva la 20.000 de lei.
Q: Aș mai avea nevoie de o lămurire, dacă se poate. În cazul Pilonului III, pensia facultativă, se vor aplica aceleași reguli? Adică nici acolo nu pot retrage toţi banii?
R: Da, se vor aplica aceleași reguli -am mai spus înainte – și pentru Pilonul III și pentru Pilonul IV.
Q: Deci pot retrage tot 30% şi din pensia facultativă?
R: Da, da.
Q: De ce ați luat această decizie şi pentru Pilonul III?
R: Pentru că toți cei trei piloni au ca obiectiv, şi inclusiv Legea 204 specifică acest lucru pentru Pilonul III și Legea 1 pentru Pilonul IV, în toate aceste legi avem ca obiectiv plata unei sume de bani, unei pensii. Acesta este produsul, de tip pensie.
Q: În continuarea întrebării colegei mele, un exemplu: dacă o persoană are pensia normală, pe lângă asta are și pensie Pilonul II, pensie pe Pilonul III, veniturile cumulate depășesc 3.000 de lei, deși separat, fiecare poate să opteze pentru o rată sub 3.000 de lei, va fi impozitat pe tot venitul?
R: Deci, are posibilitatea să fie impozitat pe fiecare sursă în parte.
Q: Și dacă, de exemplu, stabilește o rată pe Pilonul II de 2.500 de lei, pe cealaltă Pilonul III, o rată de 1.500 de lei…
R: Da, şi-i poate distribui pe fiecare…
Q: Şi scapă de impozitare?
R: Da, e o altă facilitate pe care… Este pe fiecare sursă…
Știrea inițială
Guvernul a aprobat joi legea de plată a pensiilor private, așteptată de 17 ani. Varianta adoptată prevede că românii vor putea retrage inițial 30% din suma acumulată, iar restul va fi eșalonat pe 8 ani, conform informațiilor Economedia. Prima variantă prevedea o retragere inițială de 25% și o eșalonare a sumei rămase pe 10 ani.
Astfel, legea elimină complet posibilitatea de a retrage întreaga sumă acumulată printr-o singură retragere.
Proiectul reglementează astfel ceea ce ar fi trebuit reglementat încă de la începutul creării sistemului privat de pensii: plata pensiilor. Însă în ultimii 17 ani Guvernul a tot evitat să dea o lege în acest sens și plata pensiilor s-a făcut printr-o modalitate provizorie.
Până acum, sistemul românesc de pensii private funcționa doar pe faza de acumulare: se adunau bani în contul tău individual, iar la pensie primeai suma fie integral (plată unică – plătind impozit pe câștig și acum și contribuție la sănătate – CASS – pe diferența dintre suma totală și 3.000 de lei), fie în rate egale pe maximum 5 ani (60 de rate). Nu exista o legislație care să reglementeze ce se întâmplă pe termen lung cu banii.
Proiectul de lege creează o fază distinctă de plată a pensiilor private, cu reguli proprii și entități specializate. Se vor înființa fonduri de plată a pensiilor private, administrate de furnizori autorizați de pensii private de către ASF.
Două tipuri de pensii private în plată
Prin propunerea de lege, participanții vor avea opțiunea de retrageri programate sau anuitate viageră.
Va dispărea așadar retragerea sumei integrale.
Participanții vor putea retrage inițial maxim 25% din sumă, iar restul sumei fie pe o perioadă determinată, fie până la finalul vieții.
a) Pensii de tip retragere programată
Retragere programată înseamnă că participantul va alege să primească o pensie lunară pe o perioadă fixă, determinată. Dacă decesul se produce înainte de consumarea sumei, restul va reveni către moștenitorii pensionarului.
-
Pensia se plătește pe o durată determinată, până la epuizarea sumelor din cont.
-
Plata se face lunar, în tranșe egale (cel puțin egale cu valoarea indemnizației sociale – 1.281 lei în 2024).
-
Ultima tranșă poate fi o sumă reziduală.
- Pensia privată va putea depăși valoarea indemnizației sociale, doar în cazul membrilor al căror activ nu ar putea fi plătit integral în termen de 10 ani.
-
Dacă participantul decedează înainte de a încasa tot, moștenitorii încasează suma rămasă.
-
Durata maximă estimată pentru retragere este de 10 ani, corelată cu speranța medie de viață.
b) Pensii viagere
La anuitate viageră, pensia se va primi pe întreaga durată a vieții, iar suma va fi stabilită în urma unor calcule care iau în considerare, din punct de vedere statistic, mai mulți indicatori, precum speranța de viață, mortalitatea etc. Această pensie probabil va avea valoare mai mică.
-
Se plătesc pe toată durata vieții beneficiarului.
-
Poate include o componentă de supraviețuitor – după decesul participantului, pensia continuă către persoana desemnată (soț, copil etc.).
-
Asemănătoare cu pensia de stat, dar din contribuții private.
Cine poate administra plata pensiilor private
Pot deveni furnizori de pensii private:
-
Administratorii actuali ai fondurilor de pensii (ex. NN, BCR, etc.)
-
Societăți de asigurare de viață
-
Societăți de administrare a investițiilor
-
Societăți noi, special create, numite „societăți de plată a pensiilor private” (S.A.).
Suma minimă necesară pentru a primi pensie privată lunar
-
Dacă ai în cont mai puțin decât echivalentul a 12 indemnizații sociale (≈ 15.372 lei în 2024), nu intri în sistemul de plată, ci:
-
Primești suma integral sau în rate pe maximum 5 ani, la alegere.
-
-
Dacă ai mai mult, poți opta pentru unul dintre cele două tipuri de pensie: viageră sau retragere programată.
Alte prevederi importante
Nu vor exista comisioane de transfer la trecerea din faza de acumulare în cea de plată.
Furnizorii nu pot reține comisioane din sumele transferate în fondul de plată.
Participanții vor putea alege furnizorul/fondul la care vor primi pensia.
Legea vine în contextul aderării României la OCDE și a unei recomandări directe din partea organizației de a reglementa faza de plată a pensiilor private – element lipsă până acum în sistem.
