Sursa: Dreamstime
Oamenii de afaceri din România privesc cu îngrijorare evoluţia economiei, pe fondul intensificării problemelor financiare generate de inflaţie, modificările fiscale, extinderea blocajului financiar şi scăderea vânzărilor, potrivit barometrului realizat de compania de consultanţă Frames, la comanda Sierra Quadrant, citat de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“Inflaţia a afectat într-un mod semnificativ mediul de afaceri românesc, unul şi aşa fragil, cu peste 90% din companii slab capitalizate, multe dintre ele aflate în zona de supravieţuire, fără disponibilităţi financiare pe termen mediu şi lung”, susţin analiştii.
Potrivit rezultatelor barometrului menţionat, cei mai mulţi dintre cei 1.450 de respondenţi privesc cu îngrijorare la perspectivele business-ului, iar 67% dintre managerii chestionaţi văd întârzierea plăţilor drept o vulnerabilitate sistemică pentru firmele româneşti.
Întrebaţi în ce măsură condiţiile economice din prezent le-au influenţat business-ul, 82% au menționat că provocările economice generate de inflaţie, de scăderea vânzărilor şi de modificările fiscale i-au afectat în mare măsură, 11% într-o oarecare măsură, în timp ce numai 7% s-au declarat “imuni” la efectele negative ale crizei.
“Cei mai mulţi respondenţi (48%) au reclamat scăderea business-ului cu peste 30%, iar 23% s-au confruntat cu o diminuare a afacerilor cuprinsă între 20 – 30%, iar 16% au marcat scăderea încasărilor cu procente de până în 10%. Numai 7% au afirmat că cifra de afaceri nu le-a fost afectată, în timp ce 6% au evitat să răspundă”, se arată analiza menţionată.
Întârzierea plăţii facturilor s-a aflat în prim-plan, menţionată de 52% dintre managerii chestionaţi, pe locul secund situându-se scăderea vânzărilor (37%), urmată de alte probleme precum inflaţia, criza de personal şi altele.
“Scăderea vânzărilor, în volum, se simte tot mai puternic în lanţurile economice din aproape toate domeniile de activitate. În condiţiile slabei capitalizări din economie, multe dintre firme erau şi sunt angrenate în mecanisme de tip credit comercial/credit furnizor, iar scăderea abruptă a consumului de bunuri şi servicii afectează în mod semnificativ relaţiile dintre companii. Blocajul financiar s-a accentuat şi multe firme au intrat în dificultăţi financiare majore odată ce partenerii nu şi-au mai onorat obligaţiile la timp”, spune Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant, într-un comunicat.
Întrebaţi ce măsuri au luat sau vor să ia pentru a-şi proteja businessul, 58% au indicat “restructurarea afacerilor” drept principală măsură, în timp ce numai 11% au declarat că nu vor lua măsuri suplimentare. Restul au evitat să ofere un răspuns.
Principalele măsuri de restructurare vizate de manageri vizează reconfigurarea ofertelor şi a serviciilor (43%), reducerea creditului furnizor (29%), scăderea cheltuielilor de funcţionare (23%), reduceri de personal (16%) şi stoparea investiţiilor (12%), potrivit sursei citate.
“În această perioadă, în care scăderea consumului afectează zone ample din economie, reconfigurarea planului de business trebuie să se afle în prim-plan. 2025 este un an dificil, iar perspectivele nu sunt dintre cele mai pozitive. Deprecierea leului, creşterea preţurilor, accentuarea blocajului financiar şi pericolul ca multe dintre firme să intre în blocaj se află în prim-plan. Urmează o perioadă plină de provocări pentru mediul de afaceri”, adaugă Ovidiu Neacşu.
Cele mai multe probleme, potrivit experţilor, sunt în construcţii, retail, în zona farmaceutică şi în industria prelucrătoare.
„Avem aproape 160.000 de firme, cu peste 650.000 de angajaţi, care se confruntă cu mari probleme. Mare parte dintre aceste companii au nevoie de ajutor, de o restructurare a ofertelor, a relaţiei cu partenerii. Doar în acest fel vor reuşi să evite falimentul şi să se reintegreze în mediul de business’”, estimează analiştii.
Întrebaţi ce ar face dacă afacerea pe care o conduc sau o reprezintă ar intra în dificultate, peste 60% dintre managerii chestionaţi au indicat că ar apela la măsurile de protecţie prevăzute de legislaţie, precum acordul de restructurare, concordatul preventiv şi insolvenţă.
Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, acordul de restructurare şi concordatul preventiv reprezintă soluţii eficiente de protecţie în cazul problemelor în afaceri. Şi asta pentru că permit acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.
Companiile implicate în aceste proceduri poate cere suspendarea provizorie a executărilor silite. Dincolo de insolvenţă şi concordatul preventiv, specialiştii estimează că multe firme vor închide porţile în următoarele şase luni.
“Multe dintre firmele româneşti nu au stocuri suficiente pentru a acoperi o eventuală sincopă pe lanţul de aprovizionare de la furnizori iar acest lucru poate avea consecinţe foarte grave în derularea operaţiunilor.Lipsa planurilor manageriale de răspuns la situaţii de criză, slaba digitalizare a proceselor operaţionale de producţie şi de business, precum şi lipsa unor rezerve financiare pentru astfel de situaţii, situaţii prezente la scară largă în economie, sunt de natură să ducă la întârzierea plăţilor şi blocaj financiar. Consecinţele sunt inevitabile – suspendarea activităţii, neplata salariilor, insolvenţă etc”, a mai transmis Ovidiu Neacşu.
Potrivit experţilor, măsurile de precauţii vizează, în primul rând, asigurarea unui buffer financiar care să le permită companiilor să facă faţă provocărilor din lanţul de plăţi.
Firmele româneşti trebuie, astfel, să îşi monitorizeze mai atent cheltuielile, să reducă durata medie de încasare a creanţelor, care să fie transpusă proporţional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor.
“Corelarea costurilor aferente cu volumul de activitate sau indicatorii de performanţă variabilă ai furnizorului şi reducerea maturităţii contractelor cu partenerii de afaceri sunt elemente esenţiale care ar trebui însoţite de externalizarea proceselor non-core, inclusiv a unei părţi din personal. Bineînţeles, evitarea cheltuielilor care nu ţin de esenţa business-ului, precum achiziţia de automobile, modernizarea sediilor etc. trebuie evitate şi însoţite de reinvestirea profitului şi rambursarea anticipată a obligaţiilor de plată aflate în derulare”, mai spun experţii.
O altă măsură viabilă o reprezintă deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spaţii comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcţii secundare.
Profilul respondenţilor a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle şi top management, cu studii superioare, 68% bărbaţi şi 32% femei, cu o vârstă medie de 45 de ani.
