sursa foto: Facebook/ Orban Viktor
Prinsă între o creștere anemică și investiții în cădere liberă, Ungaria suferă în special din cauza alegerilor strategice contestate ale lui Viktor Orban, potrivit Le Figaro.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
A mai existat „miracolul maghiar”? În fabrici, la fel ca și în birourile din Budapesta, întrebarea revine cu insistență, în timp ce economia ungară se afundă într-o stagnare îngrijorătoare.
„Declinul este total, iar guvernul este vizibil lipsit de idei”, deplânge Julia Kiraly, viceguvernator al băncii centrale ungare între 2007 și 2013. Departe de vecinul său strălucitor, Polonia, care ar urma să aibă în 2025 o creștere record de 3,3% potrivit Bruxellesului, Ungaria lui Viktor Orban ar urma să plafoneze la 0,8% pe an. În același timp, inflația se situa încă la peste 4% în luna iulie, de două ori mai mult decât media europeană.
„Inflație combinată cu o economie blocată, asta se numește stagflație, este cel mai prost scenariu pentru o bancă centrală. Nu am ajuns încă acolo, dar ne apropiem periculos”, spune Julia Kiraly.
În spatele acestei epuizări se află, mai întâi, un triplu șoc extern, din care Ungaria se ridică cu greu.
„Criza Covid, explozia prețurilor la energie și acum șocul tarifar”, rezumă Peter Virovacz, economist la sediul ungar al ING Bank. Și pe bună dreptate: mica economie ungară este una dintre cele mai expuse din zona euro, exporturile sale reprezentând aproape 70% din PIB.
„Ca multe țări din Europa Centrală, Ungaria a profitat de calitatea și de costul scăzut al forței de muncă pentru a construi o economie foarte deschisă, cu o integrare puternică cu economia germană, care absoarbe de una singură un sfert din exporturile sale”, continuă expertul.
Viitorul incert al vehiculelor electrice
În timp ce creșterea europeană patinează și Berlinul înregistrează doi ani consecutivi de recesiune, „situația a devenit deosebit de precară pentru exportatorii ungari”, recunoaște Péter Lakatos, director general al Videoton, unul dintre principalii producători ungari de componente electronice.
„Piața europeană de subcontractare și de servicii de fabricație electronică a scăzut, de exemplu, cu 10% anul trecut, constată directorul, și s-a complicat considerabil pentru noi odată cu concurența acerbă a producătorilor chinezi, care vizează în special Europa după creșterea tarifelor americane”.
Alt punct de fragilitate: dependența Ungariei de industria auto, care reprezintă aproape 12% din PIB-ul național, și de producția de baterii electrice, de care este acum puternic legată.
„Sperând să profite de trecerea iminentă la tot electric, Ungaria s-a lansat din 2020 într-o cursă frenetică pentru a deveni un actor major al producției mondiale de baterii pe litiu”, explică Cynthia Kalasopatan Antoine, specialistă a piețelor emergente la BNP Paribas.
O alegere strategică ce o costă scump astăzi, în condițiile în care vânzările de vehicule electrice au scăzut cu aproape 6% în Europa între 2023 și 2024. La sfârșitul lui iulie, agenția Reuters anunța că gigantul chinez BYD, a cărui fabrică este în construcție la Szeged, în sudul Ungariei, își amână producția de mașini electrice până în 2026, prevăzând în același timp o reducere a capacităților sale.
O încetinire „potențial dezastruoasă pentru industria ungară”, potrivit Juliei Kiraly, și care rezultă, conform fostei viceguvernatoare a băncii centrale, din alegerile „hazardate” ale prim-ministrului naționalist.
Încredere în criză
Alți factori, de această dată structurali, apasă de asemenea asupra performanțelor țării, începând cu o criză istorică de încredere care afectează toți actorii economici.
„Ungurii au fost mereu destul de pesimiști, dar astăzi indicatorii de încredere au atins puncte minime istorice, la -27 pentru consumatori și -30 pentru investitori, în timp ce erau pozitivi înainte de Covid”, constată Péter Virovacz, de la ING Bank.
Confruntate cu creșterea continuă a salariilor (+9,7 % în iunie 2025), cu incertitudinea geopolitică și cu contracția pieței externe, companiile reduc anvergura.
„Imposibil de investit în aceste condiții”, mărturisește directorul de la Videoton, care se străduiește să-și păstreze marjele mizând pe automatizare și digitalizarea producției. În trei ani, investițiile companiilor au scăzut astfel cu 25 %, „o scădere mult mai accentuată decât la vecinii noștri”, subliniază Péter Virovacz.
La această fragilitate se adaugă o incertitudine fiscală puternică ce apasă asupra investitorilor. Pentru a finanța măsurile costisitoare de sprijin al consumului, precum scutiri de taxe pentru mamele cu cel puțin doi copii, credite imobiliare subvenționate pentru cumpărătorii la prima casă, guvernul recurge la îndatorare, care a depășit 75 % din PIB în primul trimestru din 2025, în timp ce multiplică „taxele excepționale” asupra profiturilor companiilor.
O strategie ce se explică în special prin fiscalitatea atipică a țării: Ungaria afișează cea mai mare TVA din lume (27 %), dar și cel mai mic impozit pe profit din Europa (9 %). Dar care vizează mai ales să măgulească electoratul în perspectiva alegerilor legislative.
„Până în aprilie 2026, Viktor Orban caută să stimuleze consumul și creșterea pe termen scurt, consolidând în același timp fidelitatea alegătorilor”, analizează Magdolna Sass, directoarea Institutului de Economie Mondială al Academiei Ungare de Științe.
O strategie electoralistă pe termen scurt care riscă mai ales să „adâncească deficitul și să accentueze presiunea asupra obligațiunilor de stat (care se împrumută pe 10 ani la aproape 7 %, cel mai ridicat nivel din Europa după România) fără a relansa durabil creșterea”, conchide cercetătoarea. Populismul și performanța economică nu se potrivesc.
