Economia României a crescut cu doar 0,3% în primul semestru din 2025. Majorarea PIB-ului în prima jumătate a anului s-a datorat în principal consumului populației/ Exportul a avut o contribuţie negativă

Produsul Intern Brut al României în trimestrul II 2025 a fost, în termeni reali, cu 1,2% mai mare decât cel înregistrat în precedentele trei luni, arată primul set de date provizorii ale Institutului Național de Statistică. În semestrul I 2025, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2024, cu 0,3% pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.

• Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II 2025, o creştere de 0,3% pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier;

• În semestrul I 2025, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2024 cu 0,3% pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

INS precizează că seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2025 în varianta provizorie (1) faţă de varianta „semnal” publicată în 14 august.

Seria ajustată sezonier

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 471,264 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,2% faţă de trimestrul I 2025 şi 2,1% faţă de trimestrul II 2024.

Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2025 a fost de 931,878 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de semestrul I 2024.

Seria brută

Produsul Intern Brut – serie brută – estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 450,564 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024.

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2025 a fost de 826,337 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de semestrul I 2024.

Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului Intern Brut

La creşterea PIB, în semestrul I 2025 faţă de semestrul I 2024, contribuții pozitive au avut următoarele activități economice:

– Construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +5,6%;

– Informațiile și comunicațiile (+0,1%) cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,1%.

O contribuţie negativă la creșterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri:

– Industria (-0,3%), cu o pondere de 16,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -1,5%;

– Comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele (-0,1%), cu o pondere de 22,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu -0,2%;

– Activitățile profesionale, științifice și tehnice;activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (-0,2%), cu o pondere de 7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -2,9%.

Următoarele sectoare nu au contribuit la creșterea PIB:

– Agricultura, silvicultura şi pescuitul cu o pondere de 1,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,7%;

– Intermederile financiare și asigurările cu o pondere de 3,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a diminuat cu -0,4%;

– Tranzacțiile imobiliare cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a stagnat;

– Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială cu o pondere de 14,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +0,1%;

– Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii cu o pondere de 3,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -0,2%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 10,6% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +5,0%.

Categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizării PIB, evoluția s-a datorat, în principal:

− Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu +1,4%, contribuind cu +0,9% la creşterea PIB;

− Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărui volum s-a redus cu -3,2%, contribuind cu -0,3% la modificarea PIB;

− Consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a diminuat cu -1,6%, contribuind cu -0,2% la modificarea PIB; 5

− Formării brute de capital fix, al cărui volum s-a majorat cu +2,0%, contribuind cu +0,5% la creşterea PIB.

Exportul net a avut o contribuţie negativă la creșterea PIB (-1,4%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu +5,6% corelat cu o creștere mai lentă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (+2,8%).