Sursa foto: Confederația Patronală Concordia
Economistul Ionuţ Dumitru, consilierul onorific al premierului Ilie Bolojan, afirmă că, „în mod normal”, în perioada următoare nu ar trebui să mai fie luate în discuţie creşteri de taxe, dat fiind că deja au crescut „semnificativ” anumite taxe, în special în zona consumului, transmite News.ro. Dumitru adaugă că trebuie văzut impactul pachetului fiscal 1, intrat în vigoare de la 1 august. ”Sperăm că efectele vor fi cele anticipate. (…). Calculele arată că anul viitor, cu măsurile care s-au luat, ar trebui să fie suficient pentru a aduce deficitul bugetar în zona lui 6%, conform angajamentelor pe care România şi le-a asumat”, a punctat economistul.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Ionuţ Dumitru a fost întrebat, marţi, la Digi24 dacă românii ar trebui să se aştepte în perioada următaore la noi creşteri de taxe, economistul spunând că în momentul de faţă trebuie văzut care este impactul pachetului fiscal 1, intrat în vigoare după 1 august.
„În momentul de faţă, trebuie să aşteptăm şi să vedem care este impactul pachetului fiscal numărul 1, cu măsuri care au intrat în vigoare după 1 august, creşterea de TVA, creşterea de accize, mai sunt ceva creşteri de taxe de la începutul anului viitor, impozitele pe proprietate, dar în esenţă, în momentul de faţă, cred că trebuie văzut care este impactul acestor măsuri implementate deja şi sperăm că efectele vor fi cele anticipate”, a afirmat Dumitru.
Economistul a adăugat că, „în mod normal”, n-ar trebui să se mai ia în discuţie, în perioada următoare, creşteri de taxe, în condiţiile în care au crescut deja „semnificativ” anumite taxe, mai ales în „zona cosnumului”, aşa încât ar trebui să fie suficiente măsurile luate pentru a aduce deficitul bugetar „în zona lui 6%”, aşa cum România şi-a asumat.
„În mod normal, în perioada următoare, n-ar trebui să mai luăm în discuţie creşteri de taxe, pentru că au crescut destul de semnificativ anumite taxe, în special în zona consumului, şi atunci trebuie să vezi care sunt efectele. Calculele arată că anul viitor, cu măsurile care s-au luat, ar trebui să fie suficient pentru a aduce deficitul budgetar în zona lui 6 %, aşa cum ar trebui, conform angajamentelor pe care România şi le-a asumat. Deci, nu ar trebui să ne gândim la creşteri sublimentare de taxe în momentul de faţă şi să vedem cum reacţionează economia la măsurile care s-au luat deja”, a declarat Ionuţ Dumitru.
Economistul a explicat că efectele măsurilor luate se vor vedea „după ce se vor publica datele, la sfârşitul lunii octombrie”.
În legătură cu valoarea cea mai amre a inflaţiei în acest an, Ionuţ Dumitru a explicat că, potrivit prognozei BNR, spre exemplu, „se aşteaptă ca vârful să fie undeva septembrie – octombrie”, după care inflaţia îşi va relua „trendul descendent”, iar anul viitor ar trebui să fie o scădere „destul de rapidă” a inflaţiei, odată cu atenuarea efectelor creşterii de TVA.
„Sigur că pentru câteva luni de zile inflaţia va sta la un nivel destul de ridicat, probabil pe la 9 şi ceva, spre 10%. Cu datele pe care le avem acum, cu estimările pe care şi BNR le-a făcut, e cumva de anticipat că inflaţia se va domoli spre finalul anului şi, începând cu octombrie-noiembrie, să vedem o tendinţă dezinflationistă care iniţial va fi una moderată, după care se va accentua odată ce aşa-numitele efecte de bază îşi vor face simţit efectul, iar anul viitor ar trebui să avem o scădere destul de rapidă a inflaţiei odată ce efectele creşterii de TVA se vor atenua şi vor dispărea la un moment dat în inflaţie anuală”, a explicat economistul.
Întrebat dacă pentru anul 2027 ar putea fi scăzute taxele, Ionuţ Dumitru a răspuns: „Haideţi să vedem de la ce situaţie am plecat. Am plecat cu un deficit bugetar de 9 şi ceva la sută din PIB, 9,3% din PIB anul trecut, un feicit uriaş, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Ca să ne dăm seama de cât de gravă este problema bugetară, trebuie să ne uităm şi la resursele pe care statul român le încasează. Când încasezi în jur de 28% din PIB, din taxe şi impozite şi peste asta faci un deficit de 9 şi ceva la sută, e ca şi cum lună de lună ai venituri de 100 şi te împrumuţi încă 30 şi ceva pentru a finanţa cheltuielile de 130 şi ceva. Aşa ceva nu poţi să susţii”, a afirmat Dumitru.
Economistul a precizat că situaţia cu bugetul este „foarte complicată”, iar „ecuaţia bugetară” este „extrem de complicată”.
„Nu te poţi aştepta ca soluţiile să fie unele miraculoase. Nu există soluţii miraculoase, trebuie să spunem oamenilor realitatea în care ne aflăm. Soluţiile sunt unele dureroase pentru societate în ansamblul ei, dar ele sunt obligatorii. Să ai o ajustare treptată a deficitului bugetar, nici să bruschezi economia să o împingi în recesiune, dar, în mod cert, când pleci de la un deficit bugetar atât de mare, unul uriaş, să nu ne ferim de acest termen, avem o cale lungă de parcurs în termeni de ajustare fiscală, dar cu măsuri bine cântărite şi implementate gradual şi raţional, cred că putem evita recesiunea şi putem să avem o însănătoşire a finanţelor publice, că de fapt despre asta este vorba, să readucem starea finanţelor publice într-o zonă pe care o putem susţine”, a argumentat Dumitru.
Potrivit economistului, la deficite de 9 şi ceva la sută, „pericolul este uriaş”.
„Datoria publică creşte extrem de repede, vedem că prognozele arată că, chiar şi cu un scenariu în care deficitul scade în anii următori, datoria publică continuă să crească. Asta va însemna o constrângere suplimentară pe care o vom avea în buget, pentru că o datorie publică mai mare înseamnă dobânzi la datoria publică mai mari care îngustează spaţiul bugetar. Pentru că, uitaţi-vă, cu dobânzile ne ducem în zona de 3% din PIB, eram pe la 1 şi ceva la sută din PIB acum câţiva ani de zile, ne ducem la 3% din PIB, ori cheltuiala cu dobânzile este o cheltuială obligatorie în buget, care îngustează şi mai mult spaţiul bugetar pe care îl aveam, care era inexistent, pentru că trebuie să reducem deficitul bugetar, dar dobânzi mai mari de plătit îţi împovărează şi mai mult situaţia în care te afli”, a mai spus Ionuţ Dumitru.
