GAP-ul de TVA în România: ce este, cum se estimează și cât afectează veniturile statului. Răspunde avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș

GAP-ul de TVA, adică diferența dintre TVA-ul teoretic colectabil și încasările efective, include și efectul autoconsumului, deși acesta contribuie doar marginal. Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș arată pentru Economedia cum se calculează estimările, care bunuri sunt vizate și ce surse generează cea mai mare parte a „găurii” din încasările statului.

GAP-ul de TVA este raportul dintre TVA necolectat și TVA teoretic colectabil (VTTL). GAP înseamnă „gaură”, adică ce nu se colectează din ce ar trebui colectat. El se calculează ca diferența dintre VTTL și încasările nete din TVA.

La rândul lui, VTTL este calculat ca diferența dintre Ideal VAT Revenue, Policy GAP și GAP-ul generat de autoconsum. Ideal VAT Revenue este calculat pe datele de consum de la INS, aplicând cota standard de TVA (19% sau, mai nou, 21%). Policy GAP este TVA „pierdut” urmare a aplicării cotelor reduse.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Institutul CASE care face anual studiul privind evoluția GAP în statele UE aplică aceeași metodologie pentru toate statele. Deși efectul autoconsumului nu este menționat în mod expres în metodologie, CASE ia în calcul un anumit nivel al autoconsumului pentru statele membre.

„Autoconsumul (adică consumul din producția proprie) duce evident la scăderea veniturilor din TVA, pentru că bunurile subiect al autoconsumului nu sunt în mod evident fiscalizate (în general vorbim aici de bunuri alimentare – legume, fructe, carne, ouă, lapte, brânză și alcool – vin, țuică, etc, produse în gospodării)”, spune Gabriel Biriș.

Autoconsumul este normal, natural și nu este sancționat. Există însă unele limitări, în special în ceea ce privește vinul și alcoolul distilat din fructe, precum țuica. Un autoconsum mai mare ar duce la un VTTL mai mic și deci și la un GAP mai mic.

„Ținând însă cont de structura consumului final (consum guvernamental, consumul companiilor scutite de TVA fără drept de deducere – bănci, societăți de asigurări, școli, spitale, ONG-uri, și de structura consumului final al gospodăriilor, în principal format din utilități, achiziții din retailul modern – supermarket/hypermarket, magazine de mall, benzinării, comerț online și doar în mică măsură din retailul mic și din gospodării) și de faptul că deja autoconsumul este luat în calcul (chiar dacă nu integral), estimăm că variația GAP ca urmare a unei recalculări a autoconsumului nu poate depăși 1% (din VTTL), chiar dacă estimăm efectul autoconsumului la 2-3% din VTTL”, explică avocatul.

Gabriel Biriș a scris pe Facebook că, din estimările proprii, autoconsumul reprezintă peste 25% din B2B și B2G, doar 5% din B2C. Efectul autoconsumului ar fi estimat la aproximativ 2%-3%”. Ce este inclus în autoconsum?

„Estimarea efectului autoconsumului ține cont de următoarele cifre aproximative:

• 25% consum guvernamental;

• 20% consumul firmelor scutite fără drept de deducere + ONG-uri;

• restul de 55% consumul gospodăriilor, din care:- 20% (11% din total) utilități;- 60% (33% din total) retail modern;

• rămân 11% din VTTL consum din retail mic și autoconsum”, ne spune avocatul.

El adaugă că, dacă ținem cont de structura populației (maximum 40% la sate, unde autoconsumul este preponderent), nu avem cum să ajungem la mai mult de 3% pentru autoconsum.

„Cifrele de mai sus sunt estimări proprii. Este regretabil că nu avem, după atâta timp, studii oficiale care să indice structura GAP-ului, fără de care politicile anti-evaziune sunt făcute <în orb>. Din cifrele de mai sus, putem vedea și că imensa parte a GAP-ului de 30,6% (și acesta un minim istoric!) nu poate veni decât din B2B, nicidecum din B2C (inclusiv în B2G și B2B scutite). Pentru aproximativ 89 % din VTTL cumpărătorul plătește TVA în 100% din cazuri (statul și instituțiile publice, băncile, societățile de asigurări, școlile și spitalele private, ONG-uri – plătesc doar în baza facturii emise de vânzător. La fel este cazul și la consumul gospodăriilor pentru utilități și consumul din retail modern. Și dacă presupunem că în retailul mic + autoconsum avem un grad de nedeclarare de doar 50% (mai mare decât în realitate), rezultă un GAP de 5,5%, aproape de media UE de 6%. Diferența de 25% până la peste 30% poate veni doar din B2B”, mai spune acesta.

Un exemplu aparte, de exemplu, ar fi vinul. Conform legislației, pragul pentru producția destinată autoconsumului este de 1.000 de litri de vin pe an. Există însă și un prag mult mai ridicat, de 100.000 de litri anual, care marchează trecerea la obligativitatea constituirii unui antrepozit fiscal. Industria spune că, jumătate din piață este plină de vin nefiscalizat. Intră acesta la GAP de TVA la autoconsum?

„Intră, dar așa cum explicam mai sus, contribuția autoconsumului la GAP este una foarte redusă. Nu contrazicem industria cu privire la <jumătatea nefiscalizată>, dar cred că estimarea se referă la cantitate și nu la valoare. Vinurile nefiscalizate sunt preponderent cele vândute vrac, la bidon, cu prețuri foarte mici, uneori comparabile cu cel al apei plate”, răspunde Gabriel Biriș.

Din păcate nu avem un studiu oficial privind principalele surse ale GAP-ului de TVA. Estimările furnizate de specialistul fiscal sunt că aproximativ 5% provine din nedeclarare în B2C, restul din B2B. În B2B, principalele surse sunt frauda carusel, insolvențele și importurile la prețuri sub-evaluate și vânzări nedeclarate. Care ar fi soluția pentru reducerea GAP-ului de TVA?

„Legislativ, prin extinderea taxării inverse, de preferință generalizată pentru toate achizițiile de peste un anumit plafon (ex. 5.000 euro, precum la telefoane mobile, console și PC-uri). În cazul în care acest lucru nu este posibil (nu primim derogare să aplicăm taxarea inversă generalizată pe un proiect-pilot), introducerea taxării inverse în B2G (aplicată în Italia și Polonia, dar numită <split TVA>) și extinderea aplicării ei la bunuri de risc, dar și la bunuri/echipamente care nu sunt susceptibile comercializării B2C (ex. tractoare, camioane, îngrășăminte și fertilizatori, echipamente industriale, inclusiv roboți industriali, etc) ar fi un bun început.

Administrativ, prin creșterea capacității ANAF de a prelucra volumul uriaș de date colectate prin RO e-Diverse și SAF-T, pentru a putea face analiza de risc eficientă și a direcționa inspecția în zonele de risc în mod eficient”, spune Gabriel Biriș.

Citește și:

EXPLAINER Care este legătura între „gemul bunicii” și gap-ul de TVA. ANAF vrea includerea autoconsumului din gospodării în calculul deficitului de încasare de TVA