Angajații mai tineri, aflați adesea în primele și cele mai formative etape ale carierei lor, duc cele mai mari poveri emoționale și mentale. Printre Millennials, 56% raportează creșterea nivelului de stres, în timp ce 55% dintre angajații din generația Z spun același lucru, ambele cifre depășind media globală pentru toate generațiile.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Dincolo de stresul general, aceste grupuri tinere sunt cele mai predispuse să raporteze simptome frecvente de burnout, mulți experimentându-le de mai multe ori pe săptămână, potrivit raportului Starea de bine la locul de muncă 2026.

Circa 92% dintre angajații români au rezultate mai bune atunci când își prioritizează sănătatea prin inițiative structurate de wellbeing la locul de muncă, oferind companiilor o cale clară și măsurabilă către un avantaj competitiv.

Analize Economedia

calcule buget
investiții, creșteri, acțiuni, bursă, taur, bull
cresteri, dividende, bursa, piata de capital
Dubai proprietati imobiliare
România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant

Realizat pe un eșantion de peste 5.000 de angajați din 10 țări, inclusiv România, studiul arată că organizațiile care investesc în programe de wellbeing pentru angajați obțin avantaje competitive semnificative.

În România, la nivelul întregii forțe de muncă, 90% dintre angajați declară că au experimentat simptome de burnout în ultimul an, iar 93% ar lua în considerare părăsirea unei companii care nu pune accent pe bunăstarea angajaților, în timp ce 89% sunt de acord că angajatorul lor are responsabilitatea de a contribui la bunăstarea lor.

Alte rezultate:

  • 88% afirmă că, petrecând timp în spații dedicate wellbeingului (săli de sport, studiouri de yoga, cursuri de fitness) își îmbunătățesc capacitatea de a gestiona stresul asociat locului de muncă;
  • 95% sunt de acord că bunăstarea fizică, mentală, emoțională și socială sunt interconectate, iar 39% sunt complet de acord cu această afirmație.

Organizațiile care folosesc platforme complete de wellbeing obțin cele mai bune rezultate. Companiile vizionare își regândesc strategia de beneficii pornind de la această realitate, tratând wellbeingul nu ca pe un cost, ci ca pe principalul motor al performanței.

„Wellbeingul nu mai este doar despre echilibru personal, ci despre performanță colectivă. Angajații valoroși se așteaptă ca organizația să le ofere sprijin real pentru starea de bine, iar 89% dintre români cred că angajatorul are responsabilitatea de a contribui la bunăstarea lor. Companiile care înțeleg acest lucru și tratează wellbeingul ca parte din strategia de business reușesc să atragă, să păstreze și să motiveze talentele care fac diferența”, potrivit Dan Moraru, Country lead, 7card by Wellhub România

Cercetările arată că investiția în wellbeing este una dintre strategiile de HR cu cel mai mare ROI, aducând beneficii care depășesc indicatorii tradiționali de sănătate, incluzând implicarea angajaților, retenția și câștiguri de performanță măsurabile.

Zonele de recreere 

Studiul identifică un „al treilea spațiu” axat pe wellbeing, adică spații în afara casei și biroului unde oamenii se adună pentru conexiune, fiind ca un nou epicentru al relațiilor la locul de muncă. Angajații se îndreaptă tot mai mult de la baruri și cafenele către săli de sport, studiouri de yoga și hub-uri de wellbeing, care devin destinații pentru reîncărcare, gestionarea stresului și consolidarea comunității.

91% dintre angajați, la nivel global, afirmă că aceste spații îi ajută să facă față mai eficient presiunilor de la muncă, iar 74% le vizitează săptămânal, unul din cinci mergând zilnic. Departe de a fi doar beneficii, acestea devin infrastructură esențială pentru sentimentul de apartenență și responsabilitate, 22% conectându-se acum cu colegii în astfel de spații. 

Totuși, există încă bariere. Jumătate dintre angajați menționează lipsa de timp, iar alții invocă lipsa de motivație (27%), dar și costul (23%), sporind așteptările ca angajatorii să ofere un sprijin mai mare pentru wellbeing.

Generația Z și stresul la locul de muncă 

Generația Z, în special, redefinește ce înseamnă să ai grijă de tine la locul de muncă. Nu doar că sunt cei mai activi utilizatori ai instrumentelor digitale de wellbeing și 72% folosesc aplicații de wellbeing săptămânal, dar sunt și cei mai predispuși să considere terapia esențială pentru starea lor de bine. Mai mult de două treimi dintre angajații Gen Z (68%) consideră terapia critică pentru wellbeingul lor general, comparativ cu 59% dintre Millennials, 45% dintre Gen X și doar 33% dintre Baby Boomers.

Aceasta evidențiază o schimbare generațională: angajații mai tineri resping concepțiile învechite despre reziliență, ca „a rezista cu stoicism”, și adoptă în schimb abordări structurate și proactive de îngrijire. Ei construiesc un nou model de succes profesional sustenabil, în care suportul pentru sănătatea mintală, rolurile flexibile și instrumentele integrate de wellbeing devin componente indispensabile ale experienței la locul de muncă.