Sunt „fabricile de IA” din Europa doar supercomputere rebotezate?

Uniunea Europeană a descoperit o nouă armă în lupta sa pentru relevanța tehnologică: fabrica de IA. Bruxellesul intenționează să construiască cel puțin 15 astfel de facilități până în 2026, susținute de 10 miliarde de euro din fonduri publice. Alte 20 de miliarde de euro sunt alocate pentru cinci „gigafabrici de IA” care vor găzdui fiecare peste 100.000 de procesoare de IA. Comisarii vorbesc despre „ecosisteme dinamice” care vor uni puterea de calcul, datele și talentul, scrie Reinvantage.

Europa, promit ei, va deveni centrul mondial al inteligenței artificiale de încredere.

Dacă eliminăm retorica, imaginea își pierde strălucirea. O fabrică de IA este, în termeni simpli, un centru de supercalcul optimizat pentru sarcini de învățare automată și deschis start-up-urilor. Gândiți-vă la ea ca la o infrastructură ca serviciu cu un nume mai atrăgător. UE se mândrește deja cu supercomputere de clasă mondială, precum MareNostrum 5 din Spania și JUPITER din Germania, utilizate în mod tradițional pentru modelarea vremii și fizica particulelor.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Acum, aceste mașini – sau mai degrabă versiunile lor actualizate – vor fi reutilizate pentru a antrena modele lingvistice de mari dimensiuni și alte sisteme de IA. Start-up-urile europene vor beneficia de „acces privilegiat” la timpul de procesare. Un ghișeu unic va oferi servicii de asistență. Inovația va înflori.

Captarea intelectuală

Cel puțin așa spune teoria. Realitatea s-ar putea dovedi mai puțin inspirațională. În primul rând, terminologia este înșelătoare. Jensen Huang, directorul executiv al Nvidia, a petrecut ultimul an promovând fabricile de IA – centre de date echipate cu unități de procesare grafică (GPU) ale companiei sale, care produc inteligență la cerere. Viziunea sa se concentrează mai puțin pe infrastructura publică și mai mult pe profitul privat. Faptul că Bruxelles a adoptat același limbaj sugerează un anumit grad de captare intelectuală.

Mai îngrijorător este istoricul inițiativelor similare din alte părți. După debutul ChatGPT la sfârșitul anului 2022, China a făcut din infrastructura AI o prioritate națională. Administrațiile locale s-au grăbit să construiască „centre de calcul inteligente”, peste 500 fiind anunțate până în 2024 și cel puțin 150 finalizate. Presa chineză raportează acum că până la 80% din această capacitate nou construită este inutilizată. Multe proiecte au fost impulsionate de subvenții și energie electrică ieftină, mai degrabă decât de o cerere reală. Industria a lăsat în urmă o serie de clădiri goale și întreprinderi neprofitabile.

Planificatorii europeni insistă că abordarea lor este diferită. Fabriciile de IA vor utiliza infrastructura de supercalcul existentă, spun ei, în loc să construiască de la zero. Rigoarea academică va tempera exuberanța comercială. Cu toate acestea, întrebările persistă. Hardware-ul IA devine obsolet cu o viteză alarmantă – Nvidia lansează noi arhitecturi de cipuri la fiecare șase până la nouă luni. Centrele de date construite în 2024 sunt deja nepotrivite pentru cele mai exigente sarcini de lucru de astăzi.

De ce să construim o infrastructură masivă?

Costurile depășesc nevoia. Interconectările de mare viteză – structura de rețea care leagă mii de procesoare între ele – pot reprezenta 15% din cheltuielile de capital în clusterele GPU mari. Cerințele de alimentare și răcire sunt extreme. Unele facilități explorează răcirea cu lichid la presiuni și temperaturi nemaiîntâlnite până acum în centrele de date comerciale.

Apoi, mai este și problema utilizării. Antrenarea unui model AI de mari dimensiuni necesită resurse de calcul enorme timp de săptămâni sau luni. Odată ce antrenamentul se încheie, însă, hardware-ul rămâne adesea inactiv. Spre deosebire de serverele de baze de date, care funcționează 24 de ore pe zi, infrastructura de antrenament AI cunoaște perioade de activitate intensă și perioade de inactivitate. Acest lucru face ca aspectul economic să fie precar. După cum a afirmat un director din industrie, companiile „pierd bani din cauza acestor eforturi” de a ține pasul cu cele mai noi cipuri.

Apariția DeepSeek, o start-up chineză, complică și mai mult situația. La începutul acestui an, DeepSeek a lansat un model de IA open-source care rivalizează cu ofertele OpenAI, utilizând însă mult mai puține resurse. La 0,10 dolari SUA pe milion de tokenuri – comparativ cu 4,40 dolari SUA în cazul OpenAI – DeepSeek a demonstrat că algoritmii inteligenți pot înlocui puterea de calcul brută. Dezvăluirea a zguduit industria. Microsoft a anulat contractele de închiriere ale centrelor de date americane. Întrebarea a devenit inevitabilă: dacă poți antrena modele competitive mai eficient, de ce să mai construiești infrastructuri masive?

Start-up-urile europene din domeniul IA se confruntă cu constrângeri reale. Investițiile private în IA au atins 292 de miliarde de euro în America în 2024, 88 de miliarde de euro în China și doar 43 de miliarde de euro în UE. Accesul la calculatoare de ultimă generație rămâne un obstacol pentru firmele mici care încearcă să antreneze modele proprii. Fabricile de IA abordează această problemă oferind acces gratuit la timp de supercalcul pentru proiectele aprobate – o utilizare rațională a infrastructurii publice.

Nu strica nimic

Diavolul se ascunde însă în detalii. Start-up-urile care doresc să aibă acces trebuie să demonstreze că dezvoltă o IA „etică și responsabilă”, aliniată valorilor europene. Traducere: numai cele considerate suficient de demne de încredere de către Bruxelles pot aplica. Având în vedere predilecția UE pentru reglementare – Legea privind IA clasifică sistemele în funcție de nivelul de risc și impune cerințe stricte pentru aplicațiile cu risc ridicat – ne întrebăm dacă cele mai inovatoare firme se vor deranja să se confrunte cu labirintul birocratic. Etosul Silicon Valley, care promovează acțiunea rapidă și distrugerea lucrurilor, nu se potrivește cu abordarea precaută a Europei.

Întrebarea mai largă este dacă investirea a miliarde de euro în infrastructura IA rezolvă problemele reale ale Europei. Continentul dispune de cercetători și universități de talie mondială. Ceea ce îi lipsește este un ecosistem prosper pentru dezvoltarea companiilor. Sarcinile administrative, piețele fragmentate și capitalul avers la risc conspiră pentru a menține startup-urile la o dimensiune redusă. Niciun timp de supercalcul nu va schimba acest lucru. Dominația Americii în domeniul IA nu se bazează pe hardware superior, ci pe disponibilitatea de a finanța pariuri ambițioase, de a tolera eșecul și de a permite firmelor de succes să crească rapid.

De asemenea, trebuie luată în considerare și problema mediului. Se estimează că centrele de date din întreaga lume vor emite 2,5 miliarde de tone de CO2 până în 2030. Industria supercomputingului este deosebit de intensivă din punct de vedere al emisiilor de carbon. Multe facilități sunt construite în regiuni deja vulnerabile la creșterea temperaturilor, agravând riscurile legate de căldură pentru comunitățile din apropiere. Consumul de apă reprezintă o altă preocupare – supercomputerul xAI din Memphis a fost criticat pentru impactul său asupra acviferelor locale. Fabricile de IA din Europa vor fi supuse unei examinări similare, în special în contextul în care blocul urmărește obiective climatice ambițioase.

Provocările mai profunde ale Europei

Nimic din toate acestea nu înseamnă că fabricile de IA nu au niciun scop. Punerea în comun a resurselor de calcul are sens pentru un continent care rămâne în urmă în ceea ce privește investițiile private în IA. Oferirea accesului start-up-urilor la hardware scump ar putea uniformiza condițiile de concurență, cel puțin marginal. Dar denumirea lor de „fabrici” exagerează noutatea și importanța lor. Sunt supercomputere partajate, cu câteva GPU-uri suplimentare și un sistem de rezervare mai prietenos. Utile? Poate. Revoluționare? Cu greu.

Pericolul este că politicienii vor declara victoria odată ce facilitățile vor fi operaționale, fără a aborda provocările mai profunde cu care se confruntă tehnologia europeană. După cum a observat un director al unui centru de date din China după ce boom-ul infrastructurii de IA din țara sa s-a prăbușit, „ceea ce stă între prezent și un viitor în care IA este cu adevărat omniprezentă nu mai este infrastructura, ci planurile solide de implementare a tehnologiei”. Europa ar face bine să țină cont de această lecție. Construirea fabricilor de IA este partea ușoară. Construirea companiilor de IA care contează va necesita alegeri mai dificile în ceea ce privește reglementarea, riscul și tipul de inovare pe care continentul îl apreciază cu adevărat.

Bruxellesul ar putea descoperi că, în cursa pentru supremația IA, a avea cele mai sofisticate facilități contează mai puțin decât a avea libertatea de a le utiliza.