Sursa foto: Freepik / Wirestock
Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA), Asociaţia Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) şi Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES), reprezentând membri cu o putere totală instalată de peste 6,5 GW, avertizează cu privire la riscul unui blocaj în sectorul energetic cauzat de introducerea, fără o perioadă de tranziţie şi cu un cadru de reglementare încă nefinalizat, a noii metodologii de racordare la reţea, transmite News.ro.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Noul sistem este prevăzut să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.
„Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA), Asociaţia Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) şi Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATR ES), reprezentând membri cu o putere totală instalată de peste 6,5 GW, avertizează cu privire la riscul unui blocaj în sectorul energetic cauzat de introducerea, fără o perioadă de tranziţie şi cu un cadru de reglementare încă nefinalizat, a noii metodologii de racordare la reţea. În contextul actual, sistemul prevăzut să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026 va crea acelaşi tip de probleme pentru toate proiectele energetice de peste 5 MW, indiferent de tehnologie, ceea ce afectează capacitatea de absorbţie a fondurilor europene dedicate, competitivitatea economică şi securitatea energetică a României”, arată asociaţiile.
În acest cadru, industria energiei din surse regenerabile solicită ca ANRE să amâne implementarea licitaţiilor cu până la trei ani, pentru a permite mecanismelor existente să îşi producă efectele şi să filtreze proiectele nerealizabile, blamate pentru congestionarea reţelei.
„Conectarea la Sistemul Energetic Naţional este deja principalul obstacol în dezvoltarea de noi proiecte din cauza barierelor legislative şi birocratice, dar şi a lipsei finanţării pentru lucrările necesare sistemului de transport şi distribuţie. În condiţiile date, trecerea bruscă de la principiul „racordării în ordine cronologică” la mecanismul de licitaţii, într-o piaţă care este în plină efervescență şi în proces de maturizare, afectează atât realizarea de noi investiţii şi implementarea celor existente, aşa cum s-a întâmplat deja în Spania şi Portugalia, cât şi capacitatea României de a îşi atinge ţintele asumate la nivel european”, mai arată asociaţiile.
Principalul motiv invocat pentru introducerea unui nou sistem este presiunea cauzată de numărul mare de avize tehnice de racordare (ATR) emise, care încarcă scriptic reţeaua. În timp ce existenţa proiectelor fără perspectivă de implementare este o problemă, licitaţiile, care vizează capacităţile viitoare, nu ar rezolva situaţia prezentă. Amintim că la momentul actual există 70 GW cu ATR-uri, din care 43 GW cu contracte de racordare valide, iar termenele de punere în funcţiune pentru solicitările noi depăşesc orizontul anului 2030.
În acest context, fără o perioadă în care mecanismele existente, în special sistemul de garanţii introdus în 2024 şi care a devenit complet funcţional anul acesta, să îşi producă efectele, NU există spaţiu în reţea care să poată fi licitat în următorii trei ani. Complementar amânării implementării noului sistem, Asociaţiile propun măsuri suplimentare de responsabilizare a investitorilor, care să descurajeze proiectele fără perspectivă de implementare, precum garanţii financiare mai mari, plata în avans a unei părţi din tariful de racordare şi termene stricte pentru obţinerea autorizaţiilor. Energia din surse regenerabile reprezintă pilonul central al decarbonizării, securităţii energetice şi al competitivităţii”, adaugă acestea.
În acest „context economic şi geopolitic complex”, RWEA, RPIA şi PATRES solicită adoptarea unor măsuri legislative concrete care să permită valorificarea angajamentelor asumate de investitori şi să contribuie la accelerarea tranziţiei energetice.
