România a făcut progrese pe hârtie în transpunerea Directivei europene pentru extinderea energiilor regenerabile, dar implementarea efectivă este blocată de întârzieri administrative, schimbări politice și infrastructură depășită, avertizează un raport publicat de Energy Policy Group (EPG). Țara riscă să nu respecte termenele din 2025-2026 pentru desemnarea zonelor de accelerare a proiectelor verzi (Renewable Acceleration Areas – RAAs), prevăzute de legislația UE.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

România, în urmă cu implementarea directivelor europene pentru energie regenerabilă

Deși România se numără printre țările din Europa Centrală care au început procesul de transpunere a Directivei pentru Energie Regenerabilă (RED III), implementarea este blocată, arată raportul “Accelerating the Energy Transition in Bulgaria, Hungary, and Romania through Renewable Acceleration Areas” realizat de Energy Policy Group.

Analize Economedia

calcule buget
investiții, creșteri, acțiuni, bursă, taur, bull
cresteri, dividende, bursa, piata de capital
Dubai proprietati imobiliare
România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant

Guvernul român a inițiat în octombrie 2024 procesul de transpunere a directivei, care prevede identificarea și desemnarea zonelor unde proiectele verzi pot fi dezvoltate rapid, fără birocrație excesivă. Cu toate acestea, până în septembrie 2025, proiectul de Ordonanță de Urgență privind RAAs nu a fost încă adoptat.

Printre cauzele întârzierilor se numără „incertitudinea politică, schimbările de guvern, constrângerile financiare și lipsa capacității administrative”, potrivit analizei EPG.

Probleme structurale: rețea electrică depășită și fragmentare instituțională

Raportul atrage atenția că rețeaua națională de transport al energiei reprezintă un „gât de sticlă” pentru extinderea capacităților verzi, din cauza „flexibilității limitate și nepotrivirii geografice” între zonele de producție și cele de consum.

De asemenea, EPG semnalează „fragmentarea instituțională la nivel operațional”, în special în privința integrării datelor și a planificării spațiale. Fără o platformă centralizată de date geospațiale, România nu poate planifica eficient zonele potrivite pentru investiții în regenerabile.

Termene-limită strânse impuse de Uniunea Europeană
Conform Directivei RED III, statele membre trebuie:

  • identifice până în mai 2025 zonele cu potențial pentru dezvoltarea energiilor regenerabile;

  • desemneze oficial până în februarie 2026 „Renewable Energy Acceleration Areas” – teritorii cu sensibilitate ecologică redusă, unde autorizarea proiectelor va fi mult accelerată.

EPG avertizează că, fără o acțiune rapidă, România riscă să nu respecte aceste termene și, implicit, să piardă accesul la instrumente financiare europene dedicate tranziției verzi.

Recomandările EPG pentru România

Raportul propune o serie de măsuri urgente:

  • Adoptarea imediată a Ordonanței de Urgență privind RAAs;

  • Crearea unei platforme naționale geospațiale care să integreze date despre rețea, terenuri disponibile și mediu;

  • Corelarea planificării RAAs cu Planul Național de Dezvoltare a Rețelei Electrice;

  • Instituirea unor platforme de coordonare multi-stakeholder, care să includă ministere, operatori de rețea, ONG-uri de mediu, autorități locale și investitori;

  • Prioritizarea terenurilor degradate sau neproductive pentru proiectele verzi, pentru a evita conflictele de mediu și utilizarea terenurilor agricole de valoare;

  • Integrarea măsurilor de protecție a biodiversității în fiecare decizie guvernamentală de desemnare a noilor zone de accelerare.