Inteligența artificială devine infrastructura operațională în energie. De noi depinde însă cum o modelăm în următorul deceniu pentru a ne poziționa cât mai avantajos în tranziția energetică globală

Luna trecută am participat la două dialoguri strategice care marchează un moment de inflexiune în modul în care Europa și Regatul Unit privesc inteligența artificială în sectorul energetic. Primul a fost organizat de Comisia Europeană pe tema rolului AI în energie și regenerabile. Al doilea a avut loc în interiorul House of Commons, unde factorii de decizie din Marea Britanie au dezbătut cum poate AI să impulsioneze creșterea energetică într-un mod responsabil.

Concluzia comună a ambelor discuții este imposibil de ignorat: inteligența artificială nu mai este un element experimental în energie — devine infrastructură operațională de bază. Iar alegerile pe care le facem acum vor determina dacă această inteligență va accelera decarbonizarea, reziliența și accesibilitatea energiei sau, dimpotrivă, le va submina.

AI transformă întregul sistem energetic — nu doar o singură verigă

În producția de energie regenerabilă, AI rescrie deja regulile jocului. Prognozele mai precise pentru eolian și solar reduc costurile de echilibrare și cresc randamentele. Algoritmii detectează rapid sub-performanțele, permit mentenanță predictivă și oferă o înțelegere probabilistică mai bună pentru programare, tranzacționare și managementul riscului.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Pe partea de transport și distribuție, AI devine indispensabilă. Operatorii de rețea pot anticipa congestiile, problemele de tensiune și curtailmentul (restricționarea), utilizând inteligent infrastructura existentă înainte de a apela la investiții masive în întărirea rețelei. În combinație cu serviciile de flexibilitate și stocare a energiei, AI face posibil un echilibru mult mai dinamic al sistemului.

Consumatorii simt și ei schimbarea. Tarife dinamice, încărcarea inteligentă a vehiculelor electrice, optimizarea pompelor de căldură și automatizarea locuințelor au toate la bază algoritmi de prognoză și control. AI ajută gospodăriile și companiile să consume energie mai eficient, sprijinind în același timp stabilitatea rețelei.

Dar cea mai vizibilă — și politizată — transformare are loc în jurul centrelor de date. Odată considerate simple „fabrici digitale”, acestea devin acum actori energetici de prim rang. Odată cu creșterea explozivă a sarcinilor AI, centrele de date devin consumatori masivi de energie. Integrate strategic, ele pot ajuta la stabilizarea rețelei, pot susține regenerabilele și pot furniza căldură reziduală pentru comunități. Gestionate necoordonat, ele pot crea blocaje care frânează decarbonizarea.

Insightul strategic: AI trebuie să funcționeze la nivel de sistem

Un sistem energetic fragmentat nu poate fi optimizat. Fiecare segment — producție, rețea, consum, stocare și computație — este interdependent.

Valoarea reală apare atunci când AI coordonează întregul sistem:

• Prognozele probabilistice comune reduc necesarul de echilibrare.
• Semnalele în timp real privind congestia și curtailmentul previn risipa de energie regenerabilă.
• Vehiculele electrice și bateriile absorb variabilitatea atunci când producția crește.
• Centrele de date își adaptează sarcina de calcul în funcție de disponibilitatea regenerabilelor.

Când energia și computația sunt planificate împreună, centrele de date devin stabilizatori flexibili. Când sunt planificate separat, devin puncte de stres.

Pentru a valorifica pe deplin această coordonare, sunt esențiale trei elemente:

1. Standarde interoperabile de date, astfel încât fiecare componentă să vadă același tablou operațional.
2. Design de piață care recompensează flexibilitatea și eficiența, nu cererea rigidă.
3. Reglementări care permit inovarea, protejând în același timp siguranța sistemului.

Aceasta este diferența dintre un sistem inteligent și unul fragmentat.

Prioritățile de reglementare sunt acum clare

Atât în discuțiile din UE, cât și în cele din Marea Britanie, au apărut constant aceleași direcții strategice:

1. Suveranitatea energetică și în AI
   Europa și Regatul Unit trebuie să dețină controlul asupra inteligenței care operează rețelele lor.
2. Politici sustenabile pentru centrele de date
   Dezvoltarea centrelor de date trebuie să se alinieze cu disponibilitatea regenerabilelor, capacitatea rețelei și utilizarea căldurii reziduale — nu să concureze cu acestea.
3. Acces interoperabil la date
   Cea mai mare barieră nu mai este algoritmul, ci datele fragmentate și inaccesibile.
4. Reglementare proporțională
   Reglementările trebuie să reflecte rolul operațional real al sistemelor AI, evitând supra-restricționarea unor utilizări benefice.
5. Reformarea achizițiilor publice
   Operatorii publici trebuie să poată testa, valida și achiziționa inovație pe baza performanței măsurabile — nu a criteriilor rigide de odinioară.
6. Sandboxes de reglementare
   Testarea supravegheată în sistem real accelerează implementarea în siguranță.

Perspectiva mea: decidem acum inteligența care va influența definitiv sistemul energetic

Inteligența artificială devine rapid țesătura de coordonare a sistemului energetic. Ea va decide cum echilibrăm producția și consumul, cum construim infrastructura, cum funcționează piețele și cum participă consumatorii. Va determina, de asemenea, poziționarea Europei și a Regatului Unit în tranziția energetică globală.

Avem în față o fereastră limitată — poate un deceniu — pentru a modela inteligența care, la rândul ei, va modela sistemul.

Dacă o proiectăm să fie:

• Suverană, nu dependentă,
• Interoperabilă, nu fragmentată,
• Eficientă, nu risipitoare,
• Orientată spre sistem, nu pe silozuri (sylos),

— atunci Europa și Regatul Unit pot conduce lumea în construirea unui viitor energetic curat, sigur și rezilient.

Aceasta nu este doar o strategie energetică.

Este o alegere strategică despre ce fel de leadership tehnologic vrem să exercităm în deceniile care urmează.

Matei Stratan este cofondator și CEO al Ogre AI, având peste 15 ani de experiență în energie, tehnologie și consultanță strategică. Înainte de a fonda Ogre AI, Matei a coordonat proiecte de transformare digitală în sectorul energetic, dobândind o înțelegere bună a industriei, optimizarea proceselor și implementarea de soluții inovatoare. Sub conducerea sa, Ogre AI a evoluat de la un startup tehnologic la un partener de încredere pentru companii de utilități internaționale, reușind să atragă mai multe runde de finanțare și să furnizeze servicii în peste 16 piețe internaționale. Matei este recunoscut pentru viziunea sa asupra rolului AI în modernizarea sistemelor energetice, fiind invitat la mai multe conferințe și workshopuri organizate de Comisia Europeană și Camera Comunelor din UK.