BREAKING Cresc taxele locale pe locuințe, terenuri și mașini, de anul viitor / Se majorează impozitul pe câștiguri din bursă / Apare „taxa Temu” / CCR a respins contestația AUR privind pachetul de măsuri fiscale

Curtea Constituțională a României a respins miercuri contestația AUR privind al doilea pachet de măsuri fiscale adoptat prin asumarea răspunderii de Guvernul Bolojan. Astfel, vor cresște taxele locale și impozitul pe câștiguri din bursă, de anul viitor.

„Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor – respingere”, arată Biroul de presă al CCR.

Al doilea pachet de măsuri fiscale este esențial pentru proiectul de buget pe anul viitor, deoarece include creșteri de taxe și alte schimbări fiscale ce aduc venituri în plus la buget.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Cresc taxele locale

Pachetul de măsuri fiscale majorează taxele locale pe locuințe.

• Locuințe cu utilități: valoarea impozabilă crește de la 1.492 lei/mp → 2.677 lei/mp.
• Locuințe fără utilități: 894 lei/mp → 1.606 lei/mp.
• Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depășește acest prag.
• Terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație (cu excepții pentru mănăstiri, școli, clădiri sociale).
• Toate evaluările vor fi realizate printr-un sistem informatic național automatizat.

Primarii din Asociația Municipiilor au calculat că majorarea ar fi de 70%. Unele estimări prevăd o creștere chiar de 80%.

Cresc taxele pe mașini

Impozitul auto va fi calculat în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică. Astfel, impozitarea autoturismelor va trece pe principiul „poluatorul plătește”.

Pentru un motor de 1,6–2,0 litri cu normă Euro 0–Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei, iar pentru Euro 5 între 213 și 267 de lei.

Mașinile electrice vor avea o taxă fixă de 40 lei/an.

Pentru mașinile care depășesc 375.000 lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon.

Crește impozitul pe câștigurile bursiere

Se majorează și taxe pentru mediul de afaceri. Impozitul pe din investiții și criptomonede va fi majorat de la 10% la 16%.

Taxă de 25 lei pe colete sub 150 euro

Se propune implementarea unei taxe fixe pentru fiecare colet provenit din spațiul extracomunitar, livrat direct consumatorilor din România prin intermediul furnizorilor de servicii poștale autorizați pe teritoriul României.

Proiectul vizează introducrea unei taxe în cuantum de 25 lei/colet pentru livrările directe către consumatori, scopul urmărit fiind acela de acoperire a costurilor de gestionare a fluxurilor extracomunitare de mărfuri generate de procesarea acestor colete.

Măsura are în vedere coletele provenite din afara UE, indiferent de valoarea declarată, livrate direct către consumatori.

Impozite mai mari la câștigurile de pe bursă

Se propune majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entităţile prevăzute de lege, astfel:

• cota de 1% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii se majorează la 2%;
• cota de 3% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile, de la data dobândirii se majorează la 4%.

Impozit minim pentru marile companii

Se menține IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri, pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro.

Deducerea pentru servicii externe (proprietate intelectuală, management, consultanță) către firme afiliate este plafonată la 1% din cheltuieli.

Se majorează capitalul social

Firmele deja existente nu vor fi nevoite să își majoreze capitalul social până când nu depășesc pragul de 400.000 de lei cifră de afaceri.

În cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social va fi de 5.000 lei.

Se asemenea se propune o normă tranzitorie pentru societățile deja înființate în sensul că își vor majora capitalul social fie cu ocazia realizării de mențiuni, fie cu ocazia modificării actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani. După expirarea acestui termen, societățile care nu se vor conforma vor fi dizolvate.

Obligația firmelor de a avea cont bancar. Firmele fără cont bancar, declarate inactive

Se instituie în sarcina persoanelor juridice obligația deținerii unui cont la o instituție de credit din România pe toată durata desfășurării activității.

Persoanele juridice nou înființate sunt obligate să deschidă un cont la o instituție de credit în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înființării.

Se instituie în sarcina instituțiilor de credit din România obligația de a deschide cont persoanelor juridice, la cerere, cu excepția cazurilor în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispozițiilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Este incriminată drept contravenție fapta constând în nerespectarea de către persoanele juridice a obligațiilor referitoare la deschiderea și deținerea unui cont la o instituție de credit.

Data de la care urmează să intre în vigoare noile prevederi este 01.01.2026.

Proiectul stabilește că o firmă este este declarată inactivă și îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a) nu are cont bancar în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului;
b) nu a depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora.

În plus, se limitează perioada de inactivitate la maxim 1 an pentru persoanele/entitățile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, respectiv 3 ani pentru inactivare voluntara (la Oficiului Național al Registrului Comerțului). În cazul în care inactivii care depășesc perioada maximă reglementă nu se reactivează, li se va solicita de către ANAF insolvența, lichidarea sau radierea, după caz, potrivit legii.

De asemenea se instituie unele măsuri tranzitorii care stabilesc regimul contribuabililor/plătitorilor declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mare de 3 ani. Astfel, în situația în care aceștoa nu se reactivează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, organul fiscal solicită deschiderea procedurii insolvenţei, sau dizolvarea/lichidarea/radierea acestora, după caz. Pentru contribuabilii/plătitorii declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mica de 3 ani , dacă nu se reactivează în termen de 1 ani de la data intrării în vigoare a legii, organul fiscal solicită deschiderea procedurii insolvenţei, sau dizolvarea/lichidarea/radierea acestora.

Schimbări la eșalonarea obligațiilor fiscale restante

Firmele care cer procedura de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale restante trebuie să prezinte o garanție suplimentară (contract de fidejusiune) în anumite situații.

Astfel, companiile trebuie să prezinte contract de fideiusiune în situația în care, la solicitarea eșalonării la plată, figurează cu obligații pentru care nu se acordă eșalonarea la plată, respectiv figurează cu:

• obligaţii fiscale care au făcut obiectul unei eşalonări care şi-a pierdut valabilitatea;
• obligaţii fiscale care au scadenţa şi/sau termenul de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
• obligaţii fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat;
• obligaţii fiscale care reprezintă accize.

Se propune eliminarea eșalonării la plată, în formă simplificată, întrucât se acorda de drept la simpla solicitare a debitorului, fără garanții si fără alte condiții de comportament fiscal, ceea ce a condus la utilizarea ei excesivă, în scopul rostogolirii obligațiilor restante si pregătirii insolventei, în multe cazuri.

Restricții la cesiunea părților sociale

Se propune ca cesiunea părților sociale ale asociatului unei societăți cu răspundere limitată care deține controlul societății este opozabilă organului fiscal central în anumite condiții:

a) în termen de 15 zile de la data cesiunii, cedentul, cesionarul sau societatea notifică organului fiscal central actul de transmitere a părților sociale și actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociați;

b) dacă societatea înregistrează obligații de plată la bugetul general consolidat administrat de organul fiscal central, aceasta sau cesionarul constituie garanții potrivit art. 211 lit. a) și/sau b) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare;

c) la înregistrarea cesiunii în registrul comerțului dacă societatea înregistrează obligații de plată la bugetul general consolidat administrat de organul fiscal central se prezintă dovada acordului organului fiscal cu privire la constituirea de garanții.

Bază de calcul mai mare pentru CASS

Va crește baza anuală de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară.

Astfel, se propune majorarea plafonului maxim al bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, de la 60 de salarii minime brute pe țară garantate în plată la 72 de salarii minime brute pe țară, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026.

La stabilirea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate, în limita plafonului anual de 72 de salarii minime brute pe țară garantate în plată, se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe ţară stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului, indiferent dacă în cursul aceluiaşi an se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară.

Se propune implementarea măsurilor începând cu veniturile aferente anului 2026.

Bodycam pentru funcționari din ANAF, AVR, testare psihologică la ONJN

Va fi introdusă imediat folosirea mijloacelor de înregistrare bodycam și fixare foto-audio-video deja existente de către inspectorii antifraudă şi de către personalul vamal, în cadrul misiunilor de control.

Proiectul propune introducerea următoarelor:
• Obligația candidaților la concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice din ONJN de a prezenta două avize: unul privind evaluarea psihologică complexă și altul privind nivelul de integritate;
• Testarea psihologică periodică, o dată la 2 ani, pentru toți funcționarii publici din cadrul instituției;
• Posibilitatea efectuării unor evaluări suplimentare în situații justificate, în urma comportamentului necorespunzător la locul de muncă.