Sursa: Dreamstime
Dezechilibrele majore din 2025 vor deveni şi mai mari anul următor, când vor fi mai puţini salariaţi, care vor fi plătiţi mai puţin, în condiţii de inflaţie persistentă şi de scădere suplimentară a puterii de cumpărare prin majorarea taxelor şi impozitelor, este principala concluzie a unui studiu prezentat miercuri de Blocul Naţional Sindical (BNS) în cadrul evenimentului “2026 – Anul marilor dezechilibre pe piaţa muncii” și citat de Agerpres. În termeni reali, salariile au scăzut în acest an și se constată scăderea numărului angajatorilor din economie, care a ajuns în august 2025 la 583.794 companii/instituţii, cu 9.225 mai puţin faţă de august 2024.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Autorii studiului, Radu Soviani, jurnalist şi consultant financiar, şi Laura Obreja Braşoveanu, profesor universitar doctor la ASE Bucureşti, au încercat să evalueze primele efecte ale măsurilor de politici economice aplicate în 2024 şi 2025 asupra economiei României în general şi a pieţei muncii în special.
“Ajustarea dezechilibrului bugetar este de preferat să fie preponderentă pe partea de cheltuieli bugetare (altele decât salariile – principala sursă a motorului creşterii economice din România, şi anume consumul), limitând la maximum ajustarea prin creşterea fiscalităţii, care, în fiecare etapă de criză, s-a dovedit nocivă pentru economia României”, consideră autorii lucrării.
Potrivit acestora, momentul actual şi politicile aplicate pe piaţa muncii în România sunt critice, pentru că ajustarea din 2025 a început în sens contrar faţă de dezideratul ocupării depline a forţei de muncă în condiţii de inflaţie. Prin urmare, anul 2025 consemnează debutul “marilor dezechilibre pe piaţa muncii din România”, care, în condiţiile acţiunilor şi inacţiunilor decidenţilor de politici din mixul de politici macro-economice, tind să devină şi mai mari în 2026.
Autorii analizei consideră că piaţa forţei de muncă a fost fragilizată în anul 2025, consemnând o scădere în termeni reali a masei salariale şi cel mai mare nivel al numărului şomerilor din ultimii opt ani (faţă de iulie 2017, exceptând perioada pandemică).
Studiul mai arată că evoluţia câştigurilor salariale din economie în anul 2025, în absenţa unei crize internaţionale (2008-2012, 2020 – criza pandemică), reprezintă o premieră pentru România: în termeni reali, salariile din economie au scăzut semnificativ.
În opinia autorilor, reforma politicii veniturilor salariale din sectorul public ar trebui să pornească de la eficientizarea sectorului public care să conducă la scăderi de cheltuieli.
Statistic, în primele opt luni ale anului 2025 (august 2025 faţă de ianuarie 2025), fondul lunar de salarii din economie a crescut doar uşor, nominal, cu 300 de milioane de lei (0,7%). Raportat la inflaţia din primele opt luni ale anului, de 8,1% (ianuarie-august 2025), în termeni reali, fondul de salarii în luna august 2025 a scăzut până la 4,21 miliarde de lei.
Simultan, se constată scăderea numărului angajatorilor din economie, care a ajuns în august 2025 la 583.794 companii/instituţii, cu 9.225 mai puţin faţă de august 2024.
În ceea ce priveşte reaşezarea posturilor ocupate în instituţii şi autorităţi publice, o reducere a numărului de posturi cu 5,6% a condus la o reducere a facturii salariale lunare cu doar 2,43%.
În administraţia publică locală, cu o reducere de posturi ocupate de numai 0,8%, în mod real, nu a existat nicio reaşezare, nicio reformă, susţin specialiştii BNS.
Conform acestora, reducerile de factură salarială s-au făcut în proporţie de 66% prin disponibilizări din sectorul educaţiei, privind datele din luna septembrie 2025, în condiţiile în care factura salarială din sectorul public s-a majorat în perioada ianuarie-octombrie 2025 faţă de perioada similară din 2024 (cu peste 5%).
În plus, scăderea în termeni reali a masei salariale din România, concomitent cu scăderea numărului de contracte de muncă, au fost de natură să afecteze semnificativ economia încă din anul 2025 şi să creeze premisele unui dezechilibru şi mai mare în anul 2026, cu cele mai mari efecte de până acum resimţindu-se din trimestrul III al anului 2025.
Ca efect, rata şomajului a atins nivelul maxim din ultimii opt ani (6,1%), urmare a măsurilor de politică economică şi fără şocuri externe, numărul de şomeri a depăşit 500.000, pentru prima dată din iulie 2017, iar media lunară a numărului şomerilor din 2025 a fost mai mare cu 40.000 faţă de media lunară din 2024.
Autorii studiului consideră că majorarea fiscalităţii fără nicio reducere semnificativă a cheltuielilor publice, în esenţă fără vreo reformă în privinţa cheltuielilor, deja a creat efecte negative în economia României, care vor fi amplificate şi vor persista pe un termen foarte lung: un deceniu pierdut.
Totodată, pentru prima dată de la debutul tranziţiei economiei româneşti spre economia de piaţă (decembrie 1989), resurse care sunt destinate şi critice pentru funcţionarea statului (spre exemplu, încasările din impozitele pe salarii şi venit – destinate asigurării serviciilor de bază furnizate de stat – stradă, şcoală, spital, ordine publică, justiţie) sunt direcţionate aproape în totalitate către cheltuielile cu dobânzile la datoria publică.
Astfel, “austeritatea” şi “şubrezirea economiei” prin marile dezechilibre care afectează piaţa muncii în 2025 vor continua să o afecteze în 2026, respectiv: dezangajarea forţei de muncă (maximumul numărului de şomeri din ultimii opt ani); scăderea masei salariale în termeni reali; inflaţie persistentă, generată de suprataxare şi de o slabă capacitate de administrare şi supraveghere, spre exemplu, în domeniul preţurilor la energie electrică.
Statistic, în primele 10 luni ale anului 2025, încasările din impozite pe salarii şi pe venit (48,62 miliarde lei, respectiv 2,6% din PIB), adică din performanţa forţei de muncă din România, au fost aproape egale cu dobânzile plătite pentru datoria publică în aceeaşi perioadă (46,77 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB).
Conform estimărilor din studiu, la finalul anului 2025 se va depăşi nivelul de cheltuieli de 3% din PIB, peste întreg deficitul bugetar asumat de România prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană.
Pornind de la aceste constatări, reprezentanţii confederaţiei sindicale propun respectarea legislaţiei europene, în ceea ce priveşte salariul minim adecvat, măsuri active pentru remedierea surselor accentuării dezechilibrului bugetar, şi, indirect, stoparea politicilor de contracţie a pieţei muncii din România.
Potrivit datelor obţinute BNS, în noiembrie 2025, de majorarea salariul minim brut garantat în plată, conform legii, de la 4.050 lei în prezent la nivelul estimat de 4.350 de lei (7,4%), ar beneficia 1.825.249 de angajaţi cu normă întreagă (32% dintre salariaţii activi din România) respectând premisele: actualizarea veniturilor celor mai vulnerabile persoane, în raport de condiţiile inflaţioniste din 2026.
BNS mai propune raţionalizarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, cu impact direct asupra deficitului bugetar.
“Raţionalizarea acestor cheltuieli nu a existat în 2025 – cheltuielile cu bunuri şi servicii au totalizat 4,2% din PIB (79,7 miliarde de lei), în creştere cu 5,5% faţă de perioada similară din 2024 (4,17 miliarde de lei). Acest plus de consum guvernamental (în perioadă de ajustare economică) reprezintă mai mult decât tăierea cheltuielilor de capital în perioada similară (-3,16 miliarde de lei), de unde putem argumenta că actuala politică bugetară favorizează plusul de consum (profitabilitatea mai mare a unor furnizori de bunuri şi servicii), în dauna investiţiilor de capital – de unde finanţează plusul de cheltuieli de consum. În opinia noastră, un nivel de referinţă de reducere cu 20% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii în anul 2026 faţă de anul 2025 este realizabil, şi preferabil intenţiilor de politici anunţate, şi anume de reducere a costurilor cu salariile de circa 10% – care antrenează un plus de contracţie economică”, se mai arată în prezentarea studiului.
În finalul lucrării se precizează că documentul a fost pregătit pentru BNS şi reflectă opinia autorilor.
