Administraţia Naţională Apele Române transmite că nu există nicio obligaţie europeană de demolare a vreunui baraj din România

Uniunea Europeană (UE) nu a emis şi nu a transmis României instrucţiuni, ordine sau obligaţii privind demolarea, dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante aflate pe teritoriul naţional, precizează Administraţia Naţională Apele Române (ANAR), într-un comunicat de presă publicat miercuri citat Agerpres.

„Uniunea Europeană nu a emis şi nu a transmis României instrucţiuni, ordine sau obligaţii privind demolarea, dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante aflate pe teritoriul naţional. În spaţiul public sunt vehiculate informaţii potrivit cărora o directivă europeană ar impune desfiinţarea barajelor, fiind invocată cifra de aproximativ 1.200.000 de bariere existente în Europa. Subliniem ferm că acest termen nu se referă la baraje mari sau strategice, precum Porţile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Paltinu sau alte baraje mari, de importanţă naţională”, menţionează instituţia.

Potrivit sursei citate, datele ICOLD (International Commission on Large Dams, Comisia internaţională a marilor baraje) şi EuroCOLD (ramura europeană a ICOLD), evidenţiază faptul că în Europa există circa 4.000 – 5.000 de baraje mari.

„Diferenţa majoră dintre această cifră şi cea de 1,2 milioane demonstrează fără echivoc că barierele atribuite directivelor europene reprezintă, în principal, lucrări hidrotehnice minore vechi şi degradate fără utilitate pentru societate precum: praguri transversale mici pe cursurile de apă, stăvilare vechi, podeţe şi praguri de fund, amenajări piscicole sau alte obstacole locale, degradate, adesea nefuncţionale ori abandonate. Aceste structuri au, de regulă, înălţimi reduse, nu asigură folosinţe şi nu sunt baraje, indiferent de categoria de importanţă. În cele mai multe situaţii, soluţiile promovate vizează adaptarea constructivă, precum reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru peşti, iar demolarea se referă numai la acele mici praguri degradate sau care şi-au consumat durata de viaţă utilă, fiind propuse alte soluţii moderne care să îmbunătăţească condiţiile de curgere, factorii de mediu şi sănătatea populaţiei”, notează Apele Române.

În acest sens, ANAR oferă ca exemplu o situaţie din judeţul Galaţi, unde două baraje piscicole de mică importanţă s-au rupt în urma viiturilor generate de precipitaţiile abundente.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

„Aceste lucrări erau destinate exclusiv pisciculturii, aveau importanţă redusă, nu erau administrate de Administraţia Naţională Apele Române, prezentau deficienţe de întreţinere. Cazul din Galaţi, semnalat inclusiv în rapoarte ale Curţii de Conturi, confirmă faptul că vulnerabilităţile apar preponderent la lucrări hidrotehnice minore, nu la barajele mari, care sunt proiectate şi construite conform unor normative şi standarde, sunt monitorizate permanent şi exploatate conform unor norme stricte de siguranţă”, menţionează reprezentanţii instituţiei de profil.

În România, ANAR administrează 82 de baraje importante şi 329 de baraje de mai mică importanţă. De asemenea, Hidroelectrica are în administrare 99 de baraje importante, în timp ce peste 1.500 de baraje mici, de importanţă locală, aparţin autorităţilor locale, societăţilor comerciale sau persoanelor fizice, acestea fiind realizate în special pentru piscicultură şi agrement.

„Deciziile privind conservarea, modernizarea sau, în cazuri excepţionale, dezafectarea sau postutilizarea barajelor sunt luate exclusiv de autorităţile române, conform legislaţiei naţionale, având la bază justificări argumentate de specialişti şi experţi, unii de talie internaţională. Nu există o listă impusă de Uniunea Europeană cu baraje din România care ar trebui dezafectate. Evaluarea şi eventualele decizii de conservare, postutilizare sau abandonare se realizează strict în baza normativului NTLH-033/2002, deci promovat anterior aderării României la UE, revizuit în 2025, pentru a permite aplicarea unor soluţii moderne de postutilizare în cazul unor obiective declarate fără utilitate actuală, la solicitarea şi cu efortul financiar al deţinătorilor (de exemplu, montarea de panouri fotovoltaice pe suprafaţa unor halde de steril, iazuri de decantare miniere sau dezafectarea unor depozite industriale cu posibilitatea valorificării materialelor conţinute)”, se arată în comunicat.

Reprezentanţii Apelor Române susţin că nu există nicio obligaţie europeană de demolare a vreunui baraj din România, iar aşa-zisele directive europene se referă, în principal şi cu caracter de recomandare, la bariere minore, degradate sau cu viaţa utilă epuizată care afectează regimul natural de curgere al râurilor şi pot periclita populaţia, ecosistemele naturale şi alţi factori de mediu.