România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare

România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în condiţiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea Agerpres.

“Seceta pedologică din anul agricol 2019-2020 a afectat sectorul agroalimentar atât în ceea ce priveşte producţiile, cât şi exporturile, astfel încât deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare în anul 2020 a fost de 1,937 miliarde euro, în creştere cu 58,1% faţă de 2019. Adâncirea deficitului schimburilor agroalimentare a fost determinată, în special, de scăderea puternică a exporturilor de grâu, porumb, seminţe de floarea-soarelui şi boabe de soia”, susţin reprezentaţii Ministerului Agriculturii.

Numai cu statele UE, deficitul a depăşit 3,175 miliarde de euro (2,654 miliarde de euro în 2019), în timp ce excedentul înregistrat cu ţările extracomunitare a coborât la 1,236 miliarde de euro anul trecut, de la 1,428 miliarde de euro în 2019.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Potrivit sursei citate, valoarea exporturilor s-a diminuat cu 2,9% în 2020, însumând 6,99 miliarde de euro, în timp importurile au crescut din punct de vedere valoric cu 6%, până la 8,92 miliarde de euro.

Exporturile în ţările UE s-au cifrat la 4,4 miliarde euro (4,57 miliarde euro în 2019), iar în ţările terţe au totalizat 2,58 miliarde euro (2,62 miliarde euro în 2019). În ceea ce priveşte valoarea importurilor din spaţiul comunitar, aceasta a urcat la 7,58 miliarde de euro, faţă de 7,22 miliarde de euro în anul precedent, în timp ce pe zona non-UE a fost consemnată o sumă de 1,346 miliarde de euro, în creştere cu 12,1% comparativ cu anul 2019 (1,2 miliarde euro).

“După cum se ştie, decalajul crescător dintre importuri şi exporturi a fost determinat şi de structura diferită a grupelor de produse tranzacţionate de România: exporturi bazate pe materii prime (cereale şi oleaginoase) şi animale vii (ovine şi bovine), comparativ cu importuri de produse procesate, cu valoare adăugată mai mare (carne de porc, produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, ciocolată, brânzeturi, preparate şi conserve din carne, zahăr, băuturi alcoolice), precum şi de produse care nu fac parte din oferta internă (cafea, banane, ananas, citrice, fructe tropicale) sau care se importă în special în extrasezon, de exemplu importurile de tomate – 99,9 milioane euro în 2020)”, arată specialiştii Ministerului Agriculturii.

Printre grupele de produse care înclină cel mai mult balanţa comercială spre deficit se regăsesc: carnea de porc şi animale vii din specia porcine, produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, ciocolată şi alte preparate alimentare care conţin cacao, lapte, smântână, unt, brânzeturi şi alte produse lactate, preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor, zahăr, băuturi alcoolice, preparate şi conserve din peşte şi îngheţată.

Anul trecut, carnea de porc şi produsele de brutărie, patiserie şi biscuiţi au ocupat primele două locuri în topul importurilor de produse agroalimentare cu un total de 280.100 tone (593 milioane de euro), respectiv 173.500 tone (383,3 milioane de euro). Preparatele pentru hrana animalelor s-au aflat pe poziţia a treia, cu o cantitate de 521.500 tone, în valoare de 325,4 milioane de euro.

“România a plătit în 2020 de peste 12 ori mai mult pentru o tonă de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi achiziţionată din celelalte state membre decât a încasat pentru o tonă de grâu livrat pe aceeaşi piaţă”, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

În opinia acestora, dezvoltarea sectoarelor fructelor şi legumelor, al plantelor vii şi produselor de floricultură, concomitent cu organizarea producătorilor şi a filierelor agroalimentare, ar putea contribui la reducerea deficitului comercial agroalimentar. Pe de altă parte, trebuie exploatat la un nivel superior potenţialul de creştere a ofertei la export de produse procesate finite, cu valoare adăugată mai ridicată, precum: alimente provenind din agricultura ecologică, produse înregistrate pe scheme de calitate, vinuri şi spirtoase, ţigarete şi rezerve de tutun, preparate alimentare, produse procesate din carne, lactate şi brânzeturi, ulei de floarea-soarelui, produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, preparate şi conserve din carne, miere ş.a.

Pe zona de export, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc în 2020 situându-se porumbul, cu o cantitate de 5,71 milioane de tone şi încasări de peste 1,08 miliarde de euro.

Grâul ocupă locul al doilea, cu 4,33 milioane de tone exportate în spaţiul intra şi extracomunitar, şi încasări de 844,3 milioane de euro, iar ţigările poziţia următoare, cu 41.300 tone şi o valoare de 702,7 milioane de euro.

Începând cu anul 2015, deficitul comercial agroalimentar a urmat un trend ascendent, importurile având un ritm de creştere mai rapid decât exporturile.

“Creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, ca rezultat al aplicării cotei reduse de TVA la produsele alimentare, al majorărilor salariale, introducerii voucherelor de vacanţă şi reducerii de taxe a stimulat un consum sporit de alimente valoroase, de calitate. De asemenea, în aceeaşi perioadă, atractivitatea României ca destinaţie turistică a fost în creştere, ceea ce a pus o presiune suplimentară pe oferta de produse agroalimentare şi băuturi din producţia internă şi a contribuit la creşterea importurilor”, au comentat reprezentanţii MADR.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro.

Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând atunci un minus de 89 de milioane de euro.