Sursă foto: Pixabay
Recuperarea economică a încetinit substanțial în al treilea trimestru al anului, iar o recesiune ușoară este posibilă în ultimul trimestru, în contextul în care economia a depășit nivelul pre-pandemie, situația pandemică continuă să se deterioreze și inflația în creștere a început să erodeze veniturile populației, arată analiștii OTP Bank.
Redresarea remarcabilă din prima jumătate a anului, alimentată în principal de sectorul serviciilor și industrie, a făcut posibilă depășirea nivelului PIB înregistrat înainte de pandemie. Cu toate acestea, economia nu se poate izola de problemele inflației în creștere, blocajele lanțului de aprovizionare și problemele induse de criza COVID.
„Situația actuală ne arată că rata scăzută de vaccinare la nivel național și amânarea implementării unor măsuri riguroase a făcut ca România să treacă printr-un acut val IV la începutul acestei toamne, ceea ce va afecta în mod negativ ritmul de creștere pentru ultimul trimestru. Cu toate acestea, având în vedere efectele de bază, ne așteptăm la o creștere a produsului intern brut de 7,2% în acest an. Pentru finalul acestui an ne putem aștepta la o recesiune moderată, iar anul viitor creșterea PIB va încetini la 3,6%, în urma acensiunii rapide a prețurilor pentru energie. Estimarea este fondată și de efectul reportat al unei performanțe economice mai slabe în al doilea semestru din 2021, de blocajele logistice internaționale și locale, dar și de înăsprirea politicii monetare”, apreciază analiștii OTP Bank.
Tabloul este completat de o traiectorie ascendentă a inflației, începând cu luna septembrie, și având în vedere evoluția inflației la nivel mondial și ritmul lent al măsurilor de înăsprire monetară, se preconizează o depășire a pragului de 8% pentru luna decembrie. Situația s-ar putea normaliza cel mai devreme spre toamna anului viitor, considerând că Banca Centrală Europeană mizează deocamdată pe o inflație temporară, pentru care nu se grăbește să crească ratele dobânzilor.
„O abordare similară observăm și pe plan intern, unde Banca Națională pare să își conserve instrumentele de intervenție și evită să combată inflația, pentru a susține creșterea economică pe final de an. Un nivel predictibil al inflației este dificil de estimat, dar ceea ce pare clar este că acest indicator va rămâne în afara benzii țintă a băncii centrale tot anul viitor; BNR va putea să majoreze dobânda de referință în mai multe etape în 2022 pentru a gestiona acest lucru și ne așteptăm ca peste 12 luni să ajungă la 2,75%”. Efectele actuale induse în piață de politica monetară națională trasează o tendință de reducere a creditării către persoanele fizice, în timp ce creditarea pentru real estate sau cea corporate continuă să rămână la niveluri bune.
Situația politică, care și-a găsit deznodâmânt la finalul lunii noiembrie, dar mai ales creșterea generală a prețurilor și evoluția galopantă a inflației, coroborat cu ritmul de creștere al datoriei guvernamentale, implică riscuri demne de luat în seamnă pentru consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene.
Chiar dacă acum nivelul de îndatorare de 50% din PIB este unul scăzut comparativ cu media europeană, este necesară înfrânarea acestei evoluții prin consolidare fiscală, mai ales în cazul deficitelor bugetare și comerciale, acesta din urmă nemaifiind echilibrat de un aport proporțional al investițiilor străine directe încă din anul 2019.
„Pe măsură ce consolidarea fiscală avansează, problema deficitului geamăn ar putea începe să se atenueze, cu toate acestea, balanța externă din acest an și anul viitor este afectată negativ de recenta creștere a prețurilor la energie.” Analiștii OTP Bank apreciază că va urma o consolidare fiscală treptată, în conformitate cu programul de convergență adoptat din acest an, și chiar dacă datoria guvernamentală ar putea atinge un nivel de 55% din PIB la orizontul anului 2024, acesta va fi în continuare la un nivel moderat comparativ cu piețele regionale.