Taxa de solidaritate de 1% din afacerile companiilor mari, dacă va fi aplicată, se va vedea în prețurile de consum instantaneu, din ziua doi, a declarat joi Ionuț Sas, vicepreședinte al Camerei de Comerț Americană în Romania (AmCham).
„În ultimele săptămâni s-a discutat despre numeroase taxe, inclusiv această taxă de solidaritate. Ceea ce ne face pe noi să fim vehemenți este metoda de adoptare a taxelor, peste noapte”, a afirmat și Ionuț Simion, președintele AmCham.
Potrivit lui Simion, aceste distorsiuni induse de schimbări bruște peste noapte au impact semnificativ cu privire la decizia investitorilor fie de a veni în România fie, pentru cei care sunt deja în România, să deruleze proiecte de investiții de anvergură.
Cristian Sporiş, vicepreşedinte AmCham, a subliniat că, în cazul introducerii taxei de solidaritate, principalii plătitori vor fi reţelele de retail, furnizorii de combustibili sau furnizorii de electricitate şi de gaz.
„Dacă ne uităm pe 1% taxa de solidaritate, principalii plătitori vor fi reţelele de retail sau furnizorii de combustibili sau furnizorii de electricitate şi de gaz. Întrebarea este cine va plăti acel 1% la final – şi nu cumva acel 1% este o creştere a TVA deghizat în taxă de solidaritate?”, a atras el atenţia.
„Nu suntem împotriva regândirii sistemului de taxe al României. Însă ceea ce avem noi ca cerință fundamentală este de a fi consultați, de a vedea transparență, dialog, consultare, astfel încât acele măsuri care se vor implementa să aibă la bază analize, astfel încât să minimizăm efectele negative, a susținut Sporiș.
De altfel, lipsa de transparență privind viitoare modificări ale legislației fiscale a fost principalul neajuns al actualei legislații fiscale identificat de AmCham în cadrul unui sondaj privind politica fiscală derulat în perioada 15 octombrie – 15 noiembrie, printre 87 de companii membre ale Camerei de Comerț. 95% din companii au reclamat acest neajuns, urmat de interpretarea neunitară a legislației fiscale (94%), atractivitatea scăzută a stimulentelor fiscale din cauza materialității reduse sau a dificultăților de accesare a acestora (80%), lipsa de corelare a legislației care reglementează același domeniu (77%), neplafonarea CAS și a CASS (67%).
Întrebate care sunt principalele politici fiscale și măsuri legislative care ar trebui adoptate pentru a avea un buget echilibrat și pentru a reduce decalajele fiscale, 82% din companiile chestionate au menționat predictibilitate, ca toate modificările să fie anunțate cu 6 luni în avans, 76% au menționat o politică fiscală transparentă și pe termen lung, iar 68% reducerea evaziunii prin digitalizarea economieii.
Principalele măsuri economice luate până acum care au ajutat cel mai mult afacerea în timpul pandemiei au fost bonusul de 15% pentru companiile care plătesc impozitul pe profit la timp (62% dintre companii au menționat acest lucru), eliminarea dobânzilor și a penalităților pentru plata cu întârziere a impozitelor (53%), decalarea termenului de depunere a situațiilor financiare (40%), rambursări accelerate de TVA (34%), șomajul tehnic (22%).
Întrebate ce fel de măsuri ar prefera să se mențină, companiile au menționat bonusul (75%) și eliminarea dobânzilor (44%), Kurzarbeit (31%), șomajul tehnic (30%), Programul IMM Invest (25%).
Principalele riscuri macroeconomice pentru România identificate de AmCham și prezentate joi sunt:
- Accelerarea inflației și pericolul unei spirale inflaționiste
- Creșterea datoriei suverane
- Dependența ridicată de importurile de energie
- Menținerea unui deficit bugetar foarte ridicat
- Evoluția demografică nefavorabilă
- Eficiența gestionării pandemiei.
Cele mai apreciate 5 măsuri fiscale care fac România atractivă pentru investitori, potrivit companiilor chestionate de AmCham, sunt:
• Impozitul de 5% pe dividende, factor stimulativ pentru dezvoltarea antreprenoriatului, în creștere cu 15% față de evaluarea în sondajul derulat în 2019;
• Sistemul de cotă unică, în continuare considerat cel mai adecvat pentru economia României, atât din punct de vedere al contribuției pe care o are la competitivitatea economică a României, cât și din perspectiva faptului că încurajează conformarea voluntară a contribuabililor onești;
• Stimulentele fiscale, recunoscute de peste 83%dintre respondenți ca fiind importante pentru mediul investițional;
• Prin intermediul aceluiași sondaj membrii AmCham au semnalat imposibilitatea de a accesa unele dintre aceste stimulente, cu precădere a celor care vizează activitățile de cercetare-inovare și care ar putea avea un efect pozitiv semnificativ în atragerea activităților economice cu valoare adăugată mare;
• Transpunerea legislației UE, ancora de stabilitate pentru companii pe fondul instabilității care se manifestă la nivel național;
• Regimul de holding, care permite acum înregistrarea în România a acestor tipuri de companii.
Preşedintele AmCham a susţinut că România nu este pregătită la acest moment pentru un impozit progresiv.
„Nu îi vedem beneficiile imediat. Asta nu înseamnă că o astfel de măsură nu poate fi introdusă, dar ea trebuie să fie pregătită, comunicată din timp, dată posibilitatea atât companiilor, cât şi plătitorilor, persoanelor fizice, cât şi statului, să poată să gestioneze măsura. Orice idee de a o introduce de azi pe mâine vă asigur de pe acum, cum va fi scris, va fi sortită eşecului. Şi noi asta ne dorim să le spunem: ok, hai să ne uităm, hai să vedem, nu suntem singura ţară care poate vom aplica cota progresivă, dar suntem la noi nivelul ţărilor respective, avem infrastructura lor? Toate declaraţiile online la ANAF se depun la etajul II. Este într-adevăr hilar, dar asta vorbeşte despre ce nivel de pregătire avem noi la ora actuală din punct de vedere al infrastructurii pentru a gestiona un exerciţiu atât de complex”, a subliniat acesta.