Monopolul transportului de gaze din România, Transgaz, va intra în Rețeaua Europeană a Hidrogenului, o inițiativă a companiilor de gaz din UE ce urmărește crearea unei structuri europene care să facă treptat tranziția rețelelor de transport gaz către hidrogen, potrivit unui convocator al Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor pentru 25 ianuarie 2022, remis Bursei.
Această inițiativă, care numără până acum 12 companii de gaze, are ca ambiție să construiască, până în 2040, o rețea de conducte pentru hidrogen cu o lungime de 40.000 de kilometri, acoperind 21 de țări. Din toată această lungime, două treimi ar urma să reprezinte adaptări ale actualelor gazoducte pentru transportul hidrogenului. Reprezentanții Transgaz au declarat, în repetate rânduri, că vor începe, mai întâi ca teste, să introducă hidrogen în conductele de gaz, pentru a crea un amestec, pentru că viitorul acesta este, UE fiind decisă să urmeze drumul decarbonării și energiilor „verzi”.
Mai multe despre proiectul European Hydrogen Backbone, aici.
În aceeași AGEA, acționarii Transgaz sunt chemați să voteze pentru asocierea companiei cu Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, platformă politică lansată în 2015, al cărei obiectiv principal este acela de oferi susţinere politică pentru o mai bună cooperare şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări – Adriatică, Baltică şi Neagră – în domenii precum energia, transporturile, telecomunicaţiile sau protecţia mediului. Din această Inițiativă, lansată în 2015, cu sprijinul SUA, fac parte Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Ţelul acestor țări este să atragă atenţia în interiorul Uniunii Europene asupra propriilor interese politice, astfel încât să obţină extinderea infrastructurii relativ slabe din regiunea lor. Această platformă politică are și o componentă financiară, în fapt, mai degrabă componenta financiară este importantă. Pentru România, esențiale sunt rutele de transport comerciale și ale energiei. În acest sens, proiecte finanțabile sunt BRUA și Via Carpathia.
BRUA. Este un proiect de gazoduct menit să asigure accesul la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est. Pe lângă România, proiectul mai implică Bulgaria, Ungaria şi Austria. O primă fază a proiectului a fost finalizată în România în noiembrie anul trecut. Circa 480 de milioane de euro au fost investite în tronsonul românesc al BRUA, din care 180 de milioane de euro printr-un grant acordat de Comisia Europeană.
În afară de BRUA, România participă şi la un proiect propus de Ungaria: Via Carpathia. Este vorba de realizarea, până în octombrie 2022, a unui coridor de gaze România – Ungaria – Slovacia.
Via Carpathia. În domeniul transporturilor, România este în principal parte a proiectului Via Carpathia, unul dintre cele mai mari proiecte de autostradă din Europa. Alături de România, în acest proiect, care a fost propus de Polonia, mai fac parte câteva ţări participante la I3M: Ungaria, Bulgaria, Lituania, Polonia şi Slovacia, menţionează Radio Europa Liberă/ România. Un alt proiect, propus de România, este Rail-2-Sea. Este o cale ferată de 2.342 de kilometri lungime, pentru uz civil şi militar, care să lege Constanţa de portul polonez Gdansk.
Țările Iniţiativei celor Trei Mări totalizează 28 la sută din suprafaţa UE şi aproximativ 22 la sută din locuitorii UE, dar produc doar 10 la sută din PIB-ul european. În schimb, înaintea pandemiei de coronavirus, ele înregistrau cea mai mare creştere economică din UE, de până la 3,5 la sută, cu mult peste media europeană de 2,1 la sută.
Transgaz este operatorul Sistemului Național de Transport Gaze, companie monopol natural de stat și listată la Bursă. Ea controlează și punctele de ieșire/intrare ale SNT cu rețelele externe de transport, dar deține și rolul principal în echilibrarea fluxurilor de gaze din SNT.