România întârzie de aproape un an să folosească miliarde de euro fonduri europene. Europarlamentar Corina Crețu: Țara noastră poate accesa 28 de miliarde de euro de la 1 Iulie 2021/ Alte țări o fac deja

România întârzie de aproape un an să folosească miliarde de euro fonduri europene, atrage atenția europarlamentarul Corina Crețu. Mai precis, țara noastră poate accesa fonduri de 28 de miliarde de euro, din politica de coeziune, de la 1 Iulie 2021, ziua în care Regulamentul de folosire a fost publicat in Jurnalul European. Alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR. România nu are încă negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, nici Programele Operaționale – care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume.

“Acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea sa de Buget pentru perioada 2021-2027. Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 miliarde de euro – din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde EUR.
Deci cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesați de la 1 Iulie 2021, ziua în care Regulamentul de folosire a acestor tari a fost publicat in Jurnalul European. Cum alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR. Dar România nu are încă negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, nici Programele Operaționale – care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume”, menționează Corina Crețu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

România nu și-a utilizat nici măcar banii din precedenta “rundă”: pentru exercițiul financiar 2014-2020, Romania mai are de cheltuit 13 miliarde de euro. Termenul limită de folosire pentru acești bani este 31 decembrie 2023.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Crețu menționează că, în ceea ce privește Bugetul 2021 -2027, s-au negociat creșteri importante ale sumelor pentru țările mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeana, implicit pentru România.

“Negocierile au început încă din 2017. De altfel, în 2018 am prezentat primul draft al acestui Pachet de coeziune la Strasbourg. În ciuda provocărilor de atunci (plecarea unui important net contributor, provocările privind migrația, lupta împotriva terorismului, securitatea, apărarea frontierelor externe) am reușit să propunem cea mai mare alocare bugetară pentru politica regională: 373 miliarde EUR pentru 27 de State Membre, din care 80% ar urma sa meargă catre regiunile cele mai sărace din Europa.
M-am opus oricăror indicatori suplimentari sau conditionalități inițiale privind alocarea fondurilor, insistând pe formula de calcul bazată pe Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, folosită încă din anii ‘90. Potrivit acestei formule, Grecia, Italia, Spania, Bulgaria și România ar beneficia de alocări suplimentare față de perioada 2014-2020. De exemplu, România ar urma să primească 8% în plus de la Bugetul UE, adică 6 miliarde EUR în plus sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020”, explică europarlamentarul din culisele negocierilor.

Aceasta susține că a propus și o simplificare radicală a modului de accesare a fondurilor europene: același set de reguli pentru șapte fonduri, 80 de măsuri de simplificare.

“Din păcate, deși fondurile pentru 2020-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021 și alte țări consumă cu succes de atunci, România nu are încheiate și negociate nici Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, nici Programele Operaționale”, amintește Crețu. Aceasta menționează totuși că
noul ministru al fondurilor europene și Guvernul României au accelerat aceste proceduri.

Ministerul Investițiilor: Patru din cele opt POR-uri au fost trimise CE/ Acordul de parteneriat, trimis în aprilie

În urmă cu câteva zile, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunța că patru din cele opt Programe Operaționale Regionale (POR) prin care pot fi atrași banii în perioada 2021-2027 au fost trimise Comisiei Europene.

Mai precis, în această săptămână au fost transmise oficial Comisiei Europene spre verificare și aprobare Programele Operaționale Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia și Nord-Vest ce vor fi implementate de Agențiile pentru Dezvoltare Regională. Guvernul României a avizat în ședința de joi, 26 mai, cel de-al patrulea Program Operațional Regional (POR) pentru exercițiul financiar 2021-2027, aferent regiunii Nord-Vest. Cele patru programe au o valoare totală de 4,7 miliarde de euro.

Ministerul susține că POR București-Ilfov, POR Sud-Est, POR Centru și POR Nord-Est urmează să fie “în scurt timp” trimise Guvernului spre avizare.

MIPE mai precizează că, la mijlocul lunii aprilie, România a transmis Comisiei Europene varianta finală a Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027, al treilea exercițiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene.

Mai multe aici:

La jumătatea anului 2022, Ministerul Investițiilor anunță că patru din cele opt Programe Operaționale Regionale (POR) prin care pot fi atrași banii în perioada 2021-2027 au fost trimise Comisiei Europene