România întârzie de aproape un an să folosească miliarde de euro fonduri europene. Europarlamentar Corina Crețu: Țara noastră poate accesa 28 de miliarde de euro de la 1 Iulie 2021/ Alte țări o fac deja

România întârzie de aproape un an să folosească miliarde de euro fonduri europene, atrage atenția europarlamentarul Corina Crețu. Mai precis, țara noastră poate accesa fonduri de 28 de miliarde de euro, din politica de coeziune, de la 1 Iulie 2021, ziua în care Regulamentul de folosire a fost publicat in Jurnalul European. Alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR. România nu are încă negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, nici Programele Operaționale – care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume.

“Acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea sa de Buget pentru perioada 2021-2027. Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 miliarde de euro – din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde EUR.
Deci cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesați de la 1 Iulie 2021, ziua în care Regulamentul de folosire a acestor tari a fost publicat in Jurnalul European. Cum alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR. Dar România nu are încă negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, nici Programele Operaționale – care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume”, menționează Corina Crețu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

România nu și-a utilizat nici măcar banii din precedenta “rundă”: pentru exercițiul financiar 2014-2020, Romania mai are de cheltuit 13 miliarde de euro. Termenul limită de folosire pentru acești bani este 31 decembrie 2023.

Analize Economedia

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

Crețu menționează că, în ceea ce privește Bugetul 2021 -2027, s-au negociat creșteri importante ale sumelor pentru țările mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeana, implicit pentru România.

“Negocierile au început încă din 2017. De altfel, în 2018 am prezentat primul draft al acestui Pachet de coeziune la Strasbourg. În ciuda provocărilor de atunci (plecarea unui important net contributor, provocările privind migrația, lupta împotriva terorismului, securitatea, apărarea frontierelor externe) am reușit să propunem cea mai mare alocare bugetară pentru politica regională: 373 miliarde EUR pentru 27 de State Membre, din care 80% ar urma sa meargă catre regiunile cele mai sărace din Europa.
M-am opus oricăror indicatori suplimentari sau conditionalități inițiale privind alocarea fondurilor, insistând pe formula de calcul bazată pe Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, folosită încă din anii ‘90. Potrivit acestei formule, Grecia, Italia, Spania, Bulgaria și România ar beneficia de alocări suplimentare față de perioada 2014-2020. De exemplu, România ar urma să primească 8% în plus de la Bugetul UE, adică 6 miliarde EUR în plus sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020”, explică europarlamentarul din culisele negocierilor.

Aceasta susține că a propus și o simplificare radicală a modului de accesare a fondurilor europene: același set de reguli pentru șapte fonduri, 80 de măsuri de simplificare.

“Din păcate, deși fondurile pentru 2020-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021 și alte țări consumă cu succes de atunci, România nu are încheiate și negociate nici Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, nici Programele Operaționale”, amintește Crețu. Aceasta menționează totuși că
noul ministru al fondurilor europene și Guvernul României au accelerat aceste proceduri.

Ministerul Investițiilor: Patru din cele opt POR-uri au fost trimise CE/ Acordul de parteneriat, trimis în aprilie

În urmă cu câteva zile, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunța că patru din cele opt Programe Operaționale Regionale (POR) prin care pot fi atrași banii în perioada 2021-2027 au fost trimise Comisiei Europene.

Mai precis, în această săptămână au fost transmise oficial Comisiei Europene spre verificare și aprobare Programele Operaționale Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia și Nord-Vest ce vor fi implementate de Agențiile pentru Dezvoltare Regională. Guvernul României a avizat în ședința de joi, 26 mai, cel de-al patrulea Program Operațional Regional (POR) pentru exercițiul financiar 2021-2027, aferent regiunii Nord-Vest. Cele patru programe au o valoare totală de 4,7 miliarde de euro.

Ministerul susține că POR București-Ilfov, POR Sud-Est, POR Centru și POR Nord-Est urmează să fie “în scurt timp” trimise Guvernului spre avizare.

MIPE mai precizează că, la mijlocul lunii aprilie, România a transmis Comisiei Europene varianta finală a Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027, al treilea exercițiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene.

Mai multe aici:

La jumătatea anului 2022, Ministerul Investițiilor anunță că patru din cele opt Programe Operaționale Regionale (POR) prin care pot fi atrași banii în perioada 2021-2027 au fost trimise Comisiei Europene