Reguli noi în UE pentru platformele online: Parlamentul European a adoptat actele legislative privind serviciile și piețele digitale. Comisarul pentru piața internă: “Se încheie epoca platformelor „prea mari pentru a le păsa””

Parlamentul European a adoptat Actului legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale, pe care Comisia Europeană le-a propus în decembrie 2020, transmite CE. Oficialii europeni spun că marile platforme “vor trebui să se abțină de la promovarea propriilor interese”, să împartă date cu alte comanii și să faciliteze mai multe magazine de aplicații.

Pachetul privind serviciile digitale stabilește un prim cadru de reglementare pentru platformele online de care am ajuns să depindem în viața de zi cu zi. Aceste noi norme se vor aplica în întreaga UE și vor crea un spațiu digital mai sigur și mai deschis, care are la bază respectarea drepturilor fundamentale, spun reprezentanții CE.

“Parlamentul European a adoptat norme solide și ambițioase, primele de acest gen pe plan mondial, care reglementează platformele online. Actul legislativ privind serviciile digitale contribuie la protecția drepturilor utilizatorilor online. Actul legislativ privind piețele digitale creează piețe online echitabile și deschise. De exemplu, se pot aborda și în mediul online discursurile ilegale de incitare la ură. Iar produsele cumpărate online trebuie să fie sigure. Marile platforme vor trebui să se abțină de la promovarea propriilor interese, să partajeze datele cu alte întreprinderi, să faciliteze mai multe magazine de aplicații. Pentru că răspunderea este direct proporțională cu dimensiunea platformei, sunt anumite lucruri pe care platformele mari au obligația să le facă și anumite lucruri pe care nu trebuie să le facă”, a declarat vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, Margrethe Vestager.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

“Acum zece ani, s-a încheiat epoca băncilor „prea mari pentru a se prăbuși”. Acum – odată cu Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețe digitale – se încheie epoca platformelor „prea mari pentru a le păsa”. În sfârșit, creăm o piață unică digitală, cea mai importantă din „lumea liberă”. Se vor aplica aceleași norme previzibile peste tot în UE, pentru cei 450 de milioane de cetățeni, astfel încât toată lumea să beneficieze de un spațiu digital mai sigur și mai echitabil”, a completat comisarul pentru piața internă, Thierry Breton.

Adoptarea pachetului privind serviciile digitale în primă lectură de către Parlamentul European vine în urma acordului politic la care au ajuns colegiuitorii cu privire la Actul legislativ privind piețele digitale la 24 martie și cu privire la Actul legislativ privind serviciile digitale la 23 aprilie anul acesta. Comisia va asigura aplicarea noilor norme în cazul celor mai mari platforme online care sunt active în UE.

Etapele următoare

După adoptarea pachetului privind serviciile digitale în primă lectură de către Parlamentul European, ambele texte trebuie să fie acum adoptate în mod oficial de către Consiliul Uniunii Europene. După ce vor fi semnate, Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale vor fi publicate în Jurnalul Oficial. Ambele acte vor intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării lor în Jurnalul Oficial în toamna acestui an.

Comisia și-a prezentat propunerile referitoare la Actul legislativ privind serviciile digitale și la Actul legislativ privind piețele digitale la 15 decembrie 2020. La 24 martie 2022, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la Actul legislativ privind piețele digitale și la 23 aprilie cu privire la Actul legislativ privind serviciile digitale.

Ce este Actul legislativ privind serviciile digitale și care sunt noile obligații?

Actul legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) reglementează obligațiile serviciilor digitale care acționează ca intermediari atunci când își îndeplinesc rolul de a conecta consumatorii cu bunurile, serviciile și conținutul. Acesta vizează, printre altele, piețele online.

Acest act legislativ va ameliora protecția utilizatorilor și a drepturilor lor fundamentale online, va institui un cadru solid pentru transparența și responsabilitatea platformelor online și va oferi un cadru unic și uniform în întreaga UE.

Actul legislativ privind serviciile digitale este un regulament care se va aplica direct în întreaga UE. Printre obligațiile prevăzute se numără următoarele:

• măsuri de combatere a conținutului ilegal online, inclusiv a bunurilor și serviciilor ilegale. DSA impune noi mecanisme care le vor permite utilizatorilor să semnaleze conținutul ilegal online și platformelor să coopereze cu „notificatorii de încredere” specializați pentru a identifica și a elimina conținutul ilegal;
• noi norme care asigură trasabilitatea vânzătorilor pe piețele online, pentru a contribui la instalarea încrederii și pentru a-i urmări mai ușor pe escroci; o nouă obligație a piețelor online de a verifica în mod aleatoriu, prin comparație cu bazele de date existente, dacă produsele sau serviciile de pe site-urile lor sunt conforme; eforturi susținute de îmbunătățire a trasabilității produselor prin soluții tehnologice avansate;
• garanții eficace pentru utilizatori, inclusiv posibilitatea de a contesta deciziile de moderare a conținutului luate de platforme, pe baza unei noi informări obligatorii care trebui să le fie trimisă atunci când conținutul lor este eliminat sau restricționat;
• măsuri de transparență de amploare pentru platformele online, inclusiv o mai bună informare cu privire la termeni și condiții, precum și transparență cu privire la algoritmii utilizați pentru a recomanda utilizatorilor conținuturi sau produse;
• noi obligații pentru protecția minorilor pe orice platformă din UE;
• obligația platformelor online foarte mari și a motoarelor de căutare foarte mari de a preveni orice abuz asupra sistemelor lor prin luarea de măsuri bazate pe riscuri, inclusiv supravegherea prin intermediul unor audituri independente privind măsurile lor de gestionare a riscurilor. Platformele trebuie să ia măsuri de atenuare a riscurilor precum dezinformarea sau manipularea alegerilor, violența cibernetică împotriva femeilor sau prejudiciile aduse minorilor în mediul online. Aceste măsuri trebuie să fie atent puse în balanță cu restricțiile asupra libertății de exprimare și fac obiectul unor audituri independente;
• un nou mecanism de răspuns în situații de criză în cazuri de amenințare gravă la adresa sănătății publice și de crize de securitate, cum ar fi o pandemie sau un război;

• interzicerea, pe platformele online, a publicității direcționate bazate pe crearea de profiluri pentru copii sau pe categorii speciale de date cu caracter personal, cum ar fi etnia, opiniile politice sau orientarea sexuală. O mai mare transparență pentru toate tipurile de publicitate de pe platformele online și pentru comunicările comerciale ale influențatorilor;
• interzicerea utilizării elementelor de design manipulator (așa-numitele „dark patterns”) pe interfața platformelor online, făcând referire la trucuri înșelătoare care îi manipulează pe utilizatori împingându-i să facă alegeri pe care nu intenționează să le facă;

• noi prevederi prin care să se permită accesul cercetătorilor la datele platformelor-cheie, pentru a examina modul de funcționare a acestora și felul în care evoluează riscurile din mediul online;
• utilizatorii vor avea noi drepturi, inclusiv dreptul de a depune o plângere pe lângă platformă, de a solicita soluționarea extrajudiciară a litigiilor, de a depune o plângere la autoritatea lor națională în propria limbă sau de a solicita despăgubiri pentru încălcarea normelor. Organizațiile reprezentative vor putea, de asemenea, să apere drepturile utilizatorilor în cazul încălcărilor pe scară largă ale legislației;
• o structură unică de supraveghere. Comisia va fi principala autoritate de reglementare pentru platformele online foarte mari (care au cel puțin 45 de milioane de utilizatori), în timp ce alte platforme se vor afla sub supravegherea statelor membre în care sunt stabilite. Comisia va avea competențe de asigurare a respectării legislației similare celor de care dispune în cadrul procedurilor antitrust. Va fi instituit un mecanism de cooperare la nivelul UE între autoritățile naționale de reglementare și Comisie;
• normele privind răspunderea intermediarilor au fost reconfirmate și actualizate de către colegiuitor, inclusiv o interdicție la nivel european a obligațiilor generalizate de monitorizare.