EXCLUSIV Risc de a pierde bani din PNRR pe energie și transporturi: România s-a apucat abia în iunie să elaboreze Strategia privind calitatea aerului, care avea termen chiar în iunie 2022. Guvernul estimează că va adopta politica abia în martie 2023

Risc major de a pierde bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deoarece România s-a apucat abia în luna iunie să elaboreze o strategie privind calitatea aerului („Programul Naţional de Control al Poluării Atmosferice”), un jalon din PNRR care trebuia îndeplinit până în iunie 2022 și directivă europeană care trebuia transpusă încă din 2019. Ministerul Mediului a explicat pentru Economedia că întârzierile au fost create de necesitatea de a elabora întâi un studiu și de lipsa de ofertanți la licitația pentru realizarea documentului, spunând că estimează că adoptarea strategiei va avea loc cel mai târziu în luna martie 2023.

G4Media a scris încă din luna ianuarie că Programul de Control al Poluării Atmosferice nu va fi gata la timp și poate bloca tranșele de fonduri după 30 iunie. Ulterior, și deputatul liberal Cristian Băcanu a reclamat că există riscul ca România să piardă bani din PNRR pentru componentele Transporturi, Energie şi Mediu din cauza întârzierii elaborării acestei strategii.

Program Naţional de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA) este o strategie prin care România trebuie să elaboreze politicile şi măsurile  naţionale necesare în vederea respectării angajamentelor naţionale de reducere a emisiilor de anumiţi poluanţi atmosferici până în anul 2030. Mai precis, PNCPA „trebuie să stabilească prioritățile de politică privind calitatea aerului, în corelare cu prioritățile de politică, planurile și programele stabilite în alte domenii de politică relevante, inclusiv cele în materie de climă și energie, prin identificarea/adoptarea și implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici aplicabile tuturor sectoarelor de activitate relevante care constituie surse de emisii de poluanți atmosferici (ex. agricultura, energia, industria, transportul rutier, încălzirea rezidențială etc.), în vederea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici până în anul 2030 (particule fine în suspensie – PM2,5, oxizi de azot – NOx, dioxid de sulf – SO2, compuși organici volatili – COVnm și amoniac – NH3) asumate de România”, conform Ministerului Mediului.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Programul de Control al Poluării Atmosferice nu este un jalon distinct, fiindcă reprezintă deja o obligație asumată prin Directivele europene. România și-a asumat adoptarea strategiei până la 30 iunie 2022, inițial trebuind a fi prezentată Comisiei până în aprilie 2019. Pentru că a întârziat, UE deja a trimis România în judecată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice.

În plus, strategia este „condiționalitate pentru accesarea fondurilor din componentele C4 – Transport Sustenabil, C3 – Managementul deșeurilor, C6 – Energie, C10 – Fondul local”. „Neîndeplinirea la timp a acestei condiții va bloca cererile de plată programate după termenul de realizare asumat (trimestrul II 2022)”, se arată într-un document al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene privind stadiul îndeplinirii obligațiilor asumate prin PNRR.

Stadiul jalonului în acest moment

Ministerul Mediului a transmis, la solicitarea Economedia, că ,în prezent, elaborarea proiectului de Program Național de Control al Poluării Atmosferice face obiectul unui contract de servicii încheiat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor la sfârșitul lunii iunie în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacității Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind elaborarea politicilor și măsurilor naționale necesare în vederea respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de anumiți poluanți atmosferici până în anul 2030”, finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Capacitate Administrativă – POCA/627/1/1/ IP 17/2019.

Care sunt motivele întârzierilor

Ministerul Mediului a transmis pentru Economedia că PNCPA este o strategie complexă, care trebuie să reprezinte un document de politică națională. Din acest motiv, a rezultat necesitatea realizării unui studiu, care să stea la baza elaborării PNCPA, spune ministerul.

Pentru elaborarea acestui proiect, ministerul a obținut finanțare din fonduri europene prin Programul Operațional Capacitate Administrativă – POCA/627/1/1/ IP 17/2019. Însă termenele din cererea de finanțare pentru demararea proiectului finanțat prin POCA au fost modificate/decalate succesiv din cauza întârzierilor, datorate, în principal, perioadei COVID și ulterior a constrângerilor financiare la nivelul Programului POCA, explică Ministerul. Drept urmare, contractul de finanțare a proiectului a fost semnat abia la data 8 decembrie 2020.

În cadrul acestui proiect, ministerul Mediului susține că a derulat patru proceduri de achiziție, prin licitație deschisă, în perioada martie 2021 – iunie 2022, prin intermediul platformei SEAP și JOUE. Însă primele trei proceduri au fost anulate fie din lipsă de ofertanți, fie ofertele depuse au fost declarate neconforme/inadmisibile/inacceptabile.

Ministerul Mediului precizează că abia în urma derulării celei de-a patra proceduri de achiziție contractul de servicii pentru realizarea PNCPA a fost atribuit, în data de 28 iunie 2022, adică la termenul la care această strategie ar fi trebuit deja să fie predată.

Când este estimată adoptarea

Ministerul Mediului susține că, la acest moment, a fost elaborată prima versiune a PNCPA, pe baza căreia, în data de 11 iulie 2022, s-a transmis notificarea pentru declanșarea procedurii SEA privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

„Conform calendarului asumat în cadrul contractului de servicii, o versiune mai detaliată a PNCPA va fi disponibilă până cel târziu la data de 28 august 2022, urmând ca versiunea finală a PNCPA să fie livrată până la sfârșitul lunii noiembrie 2022, urmând ca aprobarea sa de către Guvern să aibă loc cel târziu în luna martie 2023”, a conchis ministerul, în răspunsul transmis Economedia.