Risc major de a pierde bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deoarece România s-a apucat abia în luna iunie să elaboreze o strategie privind calitatea aerului („Programul Naţional de Control al Poluării Atmosferice”), un jalon din PNRR care trebuia îndeplinit până în iunie 2022 și directivă europeană care trebuia transpusă încă din 2019. Ministerul Mediului a explicat pentru Economedia că întârzierile au fost create de necesitatea de a elabora întâi un studiu și de lipsa de ofertanți la licitația pentru realizarea documentului, spunând că estimează că adoptarea strategiei va avea loc cel mai târziu în luna martie 2023.
G4Media a scris încă din luna ianuarie că Programul de Control al Poluării Atmosferice nu va fi gata la timp și poate bloca tranșele de fonduri după 30 iunie. Ulterior, și deputatul liberal Cristian Băcanu a reclamat că există riscul ca România să piardă bani din PNRR pentru componentele Transporturi, Energie şi Mediu din cauza întârzierii elaborării acestei strategii.
Program Naţional de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA) este o strategie prin care România trebuie să elaboreze politicile şi măsurile naţionale necesare în vederea respectării angajamentelor naţionale de reducere a emisiilor de anumiţi poluanţi atmosferici până în anul 2030. Mai precis, PNCPA „trebuie să stabilească prioritățile de politică privind calitatea aerului, în corelare cu prioritățile de politică, planurile și programele stabilite în alte domenii de politică relevante, inclusiv cele în materie de climă și energie, prin identificarea/adoptarea și implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici aplicabile tuturor sectoarelor de activitate relevante care constituie surse de emisii de poluanți atmosferici (ex. agricultura, energia, industria, transportul rutier, încălzirea rezidențială etc.), în vederea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici până în anul 2030 (particule fine în suspensie – PM2,5, oxizi de azot – NOx, dioxid de sulf – SO2, compuși organici volatili – COVnm și amoniac – NH3) asumate de România”, conform Ministerului Mediului.
Programul de Control al Poluării Atmosferice nu este un jalon distinct, fiindcă reprezintă deja o obligație asumată prin Directivele europene. România și-a asumat adoptarea strategiei până la 30 iunie 2022, inițial trebuind a fi prezentată Comisiei până în aprilie 2019. Pentru că a întârziat, UE deja a trimis România în judecată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice.
În plus, strategia este „condiționalitate pentru accesarea fondurilor din componentele C4 – Transport Sustenabil, C3 – Managementul deșeurilor, C6 – Energie, C10 – Fondul local”. „Neîndeplinirea la timp a acestei condiții va bloca cererile de plată programate după termenul de realizare asumat (trimestrul II 2022)”, se arată într-un document al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene privind stadiul îndeplinirii obligațiilor asumate prin PNRR.
Stadiul jalonului în acest moment
Ministerul Mediului a transmis, la solicitarea Economedia, că ,în prezent, elaborarea proiectului de Program Național de Control al Poluării Atmosferice face obiectul unui contract de servicii încheiat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor la sfârșitul lunii iunie în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacității Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind elaborarea politicilor și măsurilor naționale necesare în vederea respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de anumiți poluanți atmosferici până în anul 2030”, finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Capacitate Administrativă – POCA/627/1/1/ IP 17/2019.
Care sunt motivele întârzierilor
Ministerul Mediului a transmis pentru Economedia că PNCPA este o strategie complexă, care trebuie să reprezinte un document de politică națională. Din acest motiv, a rezultat necesitatea realizării unui studiu, care să stea la baza elaborării PNCPA, spune ministerul.
Pentru elaborarea acestui proiect, ministerul a obținut finanțare din fonduri europene prin Programul Operațional Capacitate Administrativă – POCA/627/1/1/ IP 17/2019. Însă termenele din cererea de finanțare pentru demararea proiectului finanțat prin POCA au fost modificate/decalate succesiv din cauza întârzierilor, datorate, în principal, perioadei COVID și ulterior a constrângerilor financiare la nivelul Programului POCA, explică Ministerul. Drept urmare, contractul de finanțare a proiectului a fost semnat abia la data 8 decembrie 2020.
În cadrul acestui proiect, ministerul Mediului susține că a derulat patru proceduri de achiziție, prin licitație deschisă, în perioada martie 2021 – iunie 2022, prin intermediul platformei SEAP și JOUE. Însă primele trei proceduri au fost anulate fie din lipsă de ofertanți, fie ofertele depuse au fost declarate neconforme/inadmisibile/inacceptabile.
Ministerul Mediului precizează că abia în urma derulării celei de-a patra proceduri de achiziție contractul de servicii pentru realizarea PNCPA a fost atribuit, în data de 28 iunie 2022, adică la termenul la care această strategie ar fi trebuit deja să fie predată.
Când este estimată adoptarea
Ministerul Mediului susține că, la acest moment, a fost elaborată prima versiune a PNCPA, pe baza căreia, în data de 11 iulie 2022, s-a transmis notificarea pentru declanșarea procedurii SEA privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
„Conform calendarului asumat în cadrul contractului de servicii, o versiune mai detaliată a PNCPA va fi disponibilă până cel târziu la data de 28 august 2022, urmând ca versiunea finală a PNCPA să fie livrată până la sfârșitul lunii noiembrie 2022, urmând ca aprobarea sa de către Guvern să aibă loc cel târziu în luna martie 2023”, a conchis ministerul, în răspunsul transmis Economedia.