Oficialii Băncii Centrale Europene (BCE) văd un risc în creştere ca ei să fie nevoiţi să majoreze dobânda cheie la cel puţin 2% pentru a reduce inflaţia record din zona euro, în pofida unei posibile recesiuni, au declarat surse pentru Reuters, citați de News.ro.
În timp ce inflaţia a atins 9,1% în august şi este aşteptată să depăşeascp ţinta de 2% a BCE în următorii doi ani, banca centrală şi-a majorat ratele dobânzilor cu o viteză record şi a cerut guvernelor să contribuie la reducerea facturilor energiei, care au crescut de când Rusia a invadat Ucraina.
BCE şi-a majorat joi dobânda pentru depozite de la zero la 0,75%, iar preşedintele Christine Lagarde a recomandat încă două sau trei creşteri, spunând că ratele sunt încă departe de un nivel care va readuce inflaţia la 2%.
Cinci surse apropiate subiectului au spus că mulţi factori de decizie politică văd o probabilitate tot mai mare că vor trebui să ducă dobânda în ”teritoriu restrictiv”, jargon pentru un nivel al ratelor care determină încetinirea economiei, la 2% sau mai mult.
Sursele, care au vorbit sub rezerva anonimatului, deoarece deliberările referitoare la politicea monetară sunt private, au spus că acest lucru s-ar întâmpla cel mai probabil dacă prima proiecţie a BCE privind inflaţia pentru 2025, care urmează să fie publicată în decembrie, va fi încă peste 2%.
Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze.
BCE anticipează în prezent o inflaţie de 2,3% în 2024, deşi o sursă a spus că o prognoză internă, care a fost prezentată la şedinţa de joi, o apropie de 2%, după ce au luat în considerare cele mai recente preţuri ale gazelor.
Guvernatorul băncii centrale olandeze Klaas Knot şi Pierre Wunsch din Belgia au fost primii care au vorbit deschis despre intrarea în teritoriu restrictiv a dobânzii cheie, la sfârşitul lunii trecute, într-un moment în care majoritatea colegilor lor simţeau că ratele dobânzilor trebuie doar să revină la un intervalul cuprins între 1% şi 2%.
Sursele au spus că factorii de decizie se pregătesc pentru o recesiune în această iarnă şi pentru o creştere economică mai slabă anul viitor, decât proiecţia oficială a BCE de 0,9%.
Dar unii s-au mai liniştit datorită pieţei puternice a muncii, care ar trebui să atenueze impactul dobânzilor mai mari, au adăugat ei.
La şedinţa de joi, reprezentsnţii BCE au început şi o discuţie despre zeci de miliarde de euro pe care BCE este obligată să le plătească băncilor pentru rezervele lor excedentare, acum că dobânda pentru depozite este din nou pozitivă, au spus sursele.
Oficialii BCE au considerat că propunerile actuale, inclusiv una pentru ”un sistem de nivelare inversă”, care limitează remunerarea unor rezerve, au nevoie de mai multă muncă, au spus sursele. Unul dintre ei a adăugat că o decizie ar putea veni înaintea următoarei reuniuni de politică a BCE, din 27 octombrie.