GRAFIC/ VIDEO Cum a evoluat inflația, pe sectoare, începând cu ianuarie 2021, momentul în care am intrat pe un trend ascendent. Prețurile la gaze naturale s-au dublat în mai puțin de doi ani

Alimentele și produsele energetice s-au scumpit cel mai mult față de ianuarie 2021, topul fiind condus de gazele naturale, cu o creștere de preț de 105,6%, arată datele urmărite de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Aceștia au realizat o analiză a creșterii prețurilor pe categorii de produse și servicii începând din Ianuarie 2021, perioada în care inflația din România a intrat pe un trend ascendent. Ce urmează? O iarnă grea, cu prețuri ridicate.

Rata inflației în România a ajuns în luna septembrie la nivelul de 15,9%. Dincolo de creșterea medie a prețurilor elementelor din coșul de consum, creșterea s-a manifestat în mod diferit pentru fiecare categorie de produs și serviciu inclus în acest coș general.

“Inflația de astăzi are în spate cauze multiple, incluzând criza legată de gestionarea situației economice generată de pandemie, criza energetică, la care s-au adăugat efectele adverse ale războiului ruso-ucrainean”, notează echipa de economiști.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Analizând evoluția prețurilor la nivelul categoriilor de produse și servicii se observă clar faptul că lista scumpirilor este dominată de produsele energetice, în special de gazele naturale, care a avut o creștere de 105,6% față de Ianuarie 2021, adică prețurile sunt mai mult decât duble. Lista de top a scumpirilor în perioada studiată este completată de produse alimentare de bază, precum uleiul (+71,6%), zahărul (+52,4%) sau pâinea (+31,6%).

Economiștii notează că, per ansamblu, mărfurile alimentare din coșul de consum au avut o creștere a prețurilor medii de +23%, urmate de mărfurile nealimentare (care include și produsele energetice) cu o scumpire de +22,6%, respectiv de servicii cu o creștere generală a prețurilor de +11,4% față de Ianuarie 2021. În această ultimă categorie avem creșteri de prețuri mai puțin spectaculoase, precum chiriile (+7,7%), restaurantele (+15,9%) sau abonamente de radio și televiziune (+0,9%). La polul opus al categoriei serviciilor se află scumpirea apei, canalizării și salubrității, o categorie semnificativă pentru marea majoritate a gospodăriilor din România, cu o creștere a prețurilor de +28,6% în mai puțin de doi ani, notează analiza realizată pentru Economedia.ro.

“Nu există nicio categorie de produs sau serviciu care ar fi înregistrat o scădere a prețurilor în această perioadă, astfel fenomenul inflaționist pare să fie un fenomen general care are un efect mai mult sau mai puțin semnificativ asupra tuturor categoriilor de produse și servicii”, notează economiștii de la Romanian Economic Monitor.

De ce cresc prețurile?

Inflația din România se încadrează în tedințele generale globale ale schimbării prețurilor de consum, spun economiștii. “Atât inflația globală, cât și cea din România sunt dominate de criza energetică și cea alimentară, efectele economice negative ale războiului fiind canalizate prin aceste două mari categorii de produse. Rusia rămâne un furnizor important al produselor energetice, iar cele două țări implicate în acest conflict militar sunt  producători importanți de produse agroalimentare, în special în ceea ce privește produsele cereale, ulei de floarea soarelui sau îngrășămintele. Poziția importantă a celor două țări la nivel global în privința exporturilor acestor produse explică în mare parte scumpirile semnificativ mai ridicate în cele două categorii de produse, cele energetice și cele alimentare. Mai mult, există și un efect indirect al scumpirilor energiei, industria alimentară având un grad ridicat de dependență de costul produselor energetice, astfel creșterea prețului energiei apare și în mod indirect în creșterea prețului produselor alimentare”, explică Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.

“În cazul României, cele două categorii reprezintă un procentaj important din compoziția coșului de consum ceea ce conduce implicit la inflația ridicată de astăzi. Astfel, România, precum și celelate țări în regiune, sunt afectate mai grav de aceste șocuri de pe piețele globale ale energiei și ale produselor agroalimentare”, completează Szász.

Amintim în acest context că, potrivit unui raport realizat de Joint Research Center, instituție din cadrul UE, în România, populația cu cele mai mici venituri cheltuie mai mult de trei sferturi din venituri pentru alimente și energie, cel mai mare procent din UE, iar creșterea prețurilor va face ca România să rămână țara cu cea mai mare rată a sărăciei absolute din Uniunea Europeană. În țara noastră, ponderea combinată a cheltuielilor cu alimentele și energia este de 76,4% în prima chintilă de venit (prima chintilă este grupul de 20% din populație cu cel mai mic venit).

Ce urmează? O iarnă grea, cu prețuri ridicate. “Chiar dacă rata inflației nu va mai crește în mod spectaculos până la finalul anului, sunt așteptate în continuare mici variații ale acestui indicator, continuând în general pe o pantă ascendentă, însă cu un ritm din ce în ce mai încetinit. Astfel, în concordanță cu proiecțiile BNR, putem spera că rata inflației va intra pe un trend descendent începând de la mijlocul anului 2023. Situația actuală incertă, agravată de război însă continuă să creeze un context economic incert, context în care și previziuile economice pot suferi ajustări semnificative pe termen scurt”, transmit reprezentanții Romanian Economic Monitor.

Cum au evoluat prețurile de la un an la altul

Preţurile de consum în luna septembrie 2022 comparativ au mai crescut cu 1,3% și față de luna precedentă, arată datele publicate în acastă lună de Institutul Național de Statistică. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 13,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2021 este 15,9%.

Față de acum un an, indicele prețurilor de consum s-a majorat cu 19,12% la mărfuri alimentare și cu 16,61% la cele nealimentare.

Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la gaze, care s-au majorat cu peste 70%. Prețurile la produse de morărit și panificație sunt cu 25,3% mai mari decât în urmă cu un an, făina e cu aproape 35% mai scumpă, iar prețul pâinii a crescut cu 26,58%.

Singurele scăderi s-au înregistrat la servicii de poștă, telecom și servicii de telefonie

Creșteri prețuri de consum în luna septembrie 2022 față de septembrie 2021:

Gaze + 70,64%

Zahăr + 49,99%

Ulei +46,98%

Cartofi + 42,83%

Energie electrică, gaze şi încălzire centrală +41,36%

Făină +35,59%

Transport Aerian +34,17%

Unt + 34,13%

Combustibili +28,85%

Pâine +26,58%

Brânză +25,95%

Energie electrică + 24,98%

Lapte și produse lactate +23,62%

Legume și conserve de legume +21,93%