GRAFIC. Noi și vecinii noștri, pe scara inflației. Cum se resimte creșterea prețurilor în România și la nivelul Uniunii Europene?

De câteva luni, o oprire la magazinul de cartier sau la benzinărie, cheltuielile pentru înnoirea garderobei sau click-urile pentru plata facturilor – toate presupun bugete mai mari; inflația a luat-o hotărâtă în sus, iar veniturile nu mai țin pasul, după cum arată cele mai recente analize. Cum și de ce a evoluat indicatorul în acest fel în ultimele luni și cum stăm față de vecinii europeni? Cele mai importante componente ale inflației sunt energia și alimentele, atât în România, cât și în UE. Inflația din România (13,4%) se află peste media UE (10,9%), fapt ce se datorează în mare parte acestor două componente,  arată datele urmărite de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Aceștia au surprins grafic evoluția inflației în ultimii doi ani, pe componente, și fac, pentru cititorii Economedia, o comparație între România și media Uniunii.

Cele mai recente date legate de creșterea prețurilor, publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS), arată că rata anuală a inflației s-a temperat în luna octombrie 2022, ajungând la un nivel de 15,3% după ce în luna precedentă a fost de 15,9%. “Acest nivel continuă însă să rămână cu mult peste inflația cu care ne-am obișnuit în ultimele două decenii. Mai mult, în termeni lunari a a avut loc o creștere de 1,3% în luna octombrie față de luna septembrie 2022”, subliniază Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.

Cum stăm față de celelalte state membre UE? “Comparând inflația din România cu cea din celelalte state europene, trebuie să ne uităm la indicele HICP (Harmonized Indices of Consumer Prices) elaborat de Eurostat, care, deși diferă puțin de modul de calcul al inflației din România (și alte țări), permite compararea corectă a inflației între țări diferite, eliminând particularitățile specifice ale calculului utilizat la nivelul fiecărei țări. Pentru indicele HICP cele mai recente date disponibile la nivelul întregii UE se referă la luna septembrie 2022. Conform acestor date, inflația anuală din România (13,4%) este mai ridicată de valoarea medie a UE (10,9%). Trebuie însă menționat și faptul că în UE sunt multe țări mai dezvoltate din punct de vedere economic decât România, țări în care dinamica evoluției prețurilor este în general mai lentă”, transmite echipa de economiști.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Tabloul inflației în UE

Inflația anuală din Uniunea Europeană a fost de 10,9% în septembrie 2022, în creștere de la 10,1% în august, în vreme ce cu un an înainte rata a fost de 3,6%, conform datelor publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.  Cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Franța (6,2%), Malta (7,4%) și Finlanda (8,4%). Cele mai ridicate rate anuale rate anuale cele mai ridicate au fost înregistrate în Estonia (24,1%), Lituania (22,5%) și Letonia (22,0%). România e pe locul 10 în clasamentul celor mai ridicate rate ale inflației.

Economiștii menționează că diferența de cele 2,5 puncte procentuale (13,4% în România față de 10,9% în UE) se poate înțelege mult mai bine dacă precizăm că marea parte a acestei diferențe (respectiv 1,8 puncte procentuale) se datorează prețurilor produselor energetice și ale alimentelor. “Dat fiind faptul că nivelul dezvoltării economice a României este unul mai scăzut decât majoritatea țărilor UE, aceste categorii de produse, precum energia și alimentele, reprezintă o pondere mult mai ridicată din cheltuielile totale ale populației, astfel inflație este resimțită mai intens de populația țării noastre. De altfel, așa cum se observă și pe grafic, creșterea prețurilor la produsele energetice, respectiv la alimente rămân cele mai importante componente ale inflației actuale ridicate, atât în România, cât și la nivelul întregii UE”, spune coordonatorul proiectului Romanian Economic Monitor.

Datele lunare privind evoluția componentelor inflației arată că izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina a contribuit semnificativ la continuarea creșterii inflației, care se afla deja pe o pantă ascendentă ca urmare a gestionării problemelor economice cauzate de pandemie. “În lunile martie-aprilie 2022, atât în România, cât și în UE, prețurile produselor energetice au crescut semnificativ, devenind astfel componenta cu cea mai mare valoare ce contribuie la creșterea ratei inflației. Creșterea prețului energiei a fost urmată de creșterea prețurilor produselor alimentare, care împreună sunt responsabile de mai bine de jumătate din inflația actuală din toată Europa. Aceste efecte sunt cauzate de faptul că Rusia este un actor major în exportul energiei către țările europene în general, iar Ucraina și Rusia împreună reprezintă sursa cea mai importantă pentru țările europene în cazul mai multor produse agricole de bază, precum grâul, floarea soarelui, porumbul sau îngrășămintele, ceea ce în mod indirect contribuie la creșterea prețurilor celor mai importante produse alimentare prelucrate”, explică Szász Levente.

Conform datelor consultate de Economedia, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2022, în medie, 35,1% din consumul gospodăriilor în România, potrivit INS. Următoarea mare componentă în structura consumului (cu 15,5%) e reprezentată de sumele necesare pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili. Adică, împreună, cele două “ramuri” reprezintă jumătate din consumul familiilor din România.

Despre inflație și cauze, explicațiile BNR

În raportul asupra inflației prezentat doar în urmă cu câteva zile, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, sublinia că la inflația de bază (CORE2 ajustat) sunt foarte vizilibile efectele șocului energetic. “Aș putea spune că au depășit semnificativ ceea ce am anticipat noi la BNR. Pot să fac o mărturisire: ceea ce am anticipat eu, ce am trăit în această perioadă de când sunt guvernator, mai multe efecte ale majorării prețurilor la energie, la țiței, asupra altor produse. La începutul anului m-am exprimat că cu prețul la energie nu e de glumă, pentru că se duc repede în alte prețuri. Sunt componentă cvasi-permanentă în aproape toate costurile. Am mai trăit noi la Banca Națională asemenea creșteri de costuri care vin din mișcări la prețul energiei. Acum am luat date din 2005 până în prezent. Concluzia noastră e că niciodată nu s-au dus atât de repede costurile la energie în prețurile finale. De ce credem că s-a întâmplat acest lucru? În trecut a fost mai degrabă prețul la petrol. Acum le avem pe toate. Și petrol, și gaze naturale și energie electrică. În trecut erau mai limitate. Acum majorările au fost de amploare, mai ales la gaze naturale. Urmează să vedem dacă o eventuală plafonare de bază în echilibrul piețelor la energie electrică, la gaze naturale sau la țiței va avea efecte pozitive asupra indicelui prețurilor de consum”, a spus Isărescu.

Rata anuală a inflației s-a menținut pe o traiectorie ascendentă și în trimestrul, dar în mod vizibil și-a încetinit viteza de creștere. Isărescu a amintit că, în noiembrie 2019 România era „campioană”, cu cea mai mare rată a inflației. “Pe parcursul a aproape trei ani, ne-am îmbunătățit comparativ situația, cu alte țări europene, suntem pe poziția a zecea. Sunt inclusiv țări din zona euro”. BNR vede o inflație mai mare, de 16,3%, la finalul anului.