Cum a accelerat războiul dintre Rusia și Ucraina o criză energetică globală / Marile economii industrializate se pregătesc pentru constrângeri în materie de aprovizionare și în 2023, dacă nu chiar și pentru anii următori

Pentru industria energetică, anul 2022 va fi ținut minte ca fiind anul în care invazia Rusiei în Ucraina a accelerat o criză energetică globală, notează Reuters.

Invazia, și sancțiunile occidentale ulterioare, au adus noi presiuni asupra aprovizionării cu petrol și gaze, deja tensionate din cauza redresării economice rapide după pandemie.

Companiile energetice de top din lume s-au retras în grabă din Rusia și au amortizat active în valoare de zeci de miliarde de dolari. Națiunile europene s-au străduit să se asigure că vor putea menține lumina aprinsă și că locuitorii lor nu vor muri de frig.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Prețul gazelor naturale a atins maxime multianuale, iar cel al petrolului aproape 140 de dolari pe baril, nu departe de un record istoric, punând pe val o spirală inflaționistă post-pandemică ce a provocat o criză a costului vieții în multe țări.

Invazia și sancțiunile occidentale ulterioare au dus la o ruptură a relațiilor de aprovizionare care existau de zeci de ani.

Marile economii mondiale s-au grăbit să găsească surse de energie – folosind tot ce au putut găsi pentru a menține lumina aprinsă. Guvernele au făcut presiuni pentru a accelera implementarea energiei solare și eoliene – dar și pentru a cumpăra cărbune. Obiectivele privind schimbările climatice au trecut pe plan secundar.

Guvernele au cheltuit miliarde de dolari pentru a susține marile companii de utilități, precum Uniper din Germania. În Africa de Sud au avut loc cele mai grave pene de curent din istorie. Sri Lanka, care nu mai avea rezerve de numerar, a rămas pur și simplu fără combustibil.

Invazia Rusiei în Ucraina a determinat țările europene să își reevalueze relația cu această națiune, care a fost mult timp principalul furnizor de gaze naturale al continentului.

De atunci, națiunile occidentale au discutat și au început să implementeze un plafon de preț pentru petrolul rusesc, în timp ce Europa discută despre un plafon de preț la gaze și investește mai mult în gaz natural lichefiat (GNL) pentru a satisface nevoile energetice.

“Asistăm la nimic mai puțin decât la încetarea unui parteneriat de succes de 50 de ani în domeniul gazelor între Rusia și Europa”, a declarat Michael Stoppard, consilier special și analist global în domeniul gazelor la S&P Global Commodity Insights. “Acest lucru duce la o recalibrare a ofertei și a cererii, iar acest lucru va dura ceva timp, iar noi vom suferi durerea acestui lucru până în 2023 și după aceea.”

Această dihotomie este evidentă în numeroase țări. Polonia este piața cu cea mai rapidă creștere din Europa în ceea ce privește instalarea de pompe de căldură. În același timp, normele de limitare a smogului au fost amânate, iar locuitorii ard din ce în ce mai mult orice materiale pentru a-și încălzi locuințele. În Klodzko, un oraș de 28.000 de locuitori din sud-vestul Poloniei, oamenii economisesc gunoiul pentru combustibil, a declarat primarul Michal Piszko.

Dezordinea nu a luat sfârșit. Marile economii industrializate se pregătesc pentru constrângeri în materie de aprovizionare și în 2023, dacă nu chiar și pentru anii următori.

Guvernele din Statele Unite și din Europa au trecut în mod deschis la sprijinirea “friendshoring-ului” de aprovizionare strategică a aliaților, indiferent de costurile probabil mai mari, și au intensificat utilizarea pachetelor de taxe și ajutoare pentru dezvoltarea resurselor nucleare, solare, eoliene și de hidrogen. Demersurile lor nu sunt menite doar ca răspuns specific la Rusia, ci și pentru a contracara China, prin dezvoltarea de resurse care să contrabalanseze dominația acestei națiuni în producția de panouri solare și în extracția de materiale cheie pentru baterii.

“Va fi considerat un an de referință, sau chiar începutul unui sistem complet nou”, a declarat Francesco Starace, directorul general al companiei italiene Enel, una dintre cele mai mari companii energetice din lume. “Anul ’22 și o parte din ’23 vom spune cu toții că atunci au avut loc toate aceste lucruri de consecință. Este un an de rupere a obiceiurilor și de schimbare foarte, foarte clară.”

Pe măsură ce anul se apropie de sfârșit, costurile pentru gazele naturale și ale combustibilului pentru încălzire au scăzut, iar activitatea economică a încetinit. Dar oamenii încă se luptă și ar putea continua să o facă pentru o perioadă de timp, deoarece oferta restrânsă provoacă mai multe șocuri de preț.