Cum a accelerat războiul dintre Rusia și Ucraina o criză energetică globală / Marile economii industrializate se pregătesc pentru constrângeri în materie de aprovizionare și în 2023, dacă nu chiar și pentru anii următori

Energie curent electricitate Foto: Pexels.com

Pentru industria energetică, anul 2022 va fi ținut minte ca fiind anul în care invazia Rusiei în Ucraina a accelerat o criză energetică globală, notează Reuters.

Invazia, și sancțiunile occidentale ulterioare, au adus noi presiuni asupra aprovizionării cu petrol și gaze, deja tensionate din cauza redresării economice rapide după pandemie.

Companiile energetice de top din lume s-au retras în grabă din Rusia și au amortizat active în valoare de zeci de miliarde de dolari. Națiunile europene s-au străduit să se asigure că vor putea menține lumina aprinsă și că locuitorii lor nu vor muri de frig.

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda

Prețul gazelor naturale a atins maxime multianuale, iar cel al petrolului aproape 140 de dolari pe baril, nu departe de un record istoric, punând pe val o spirală inflaționistă post-pandemică ce a provocat o criză a costului vieții în multe țări.

Invazia și sancțiunile occidentale ulterioare au dus la o ruptură a relațiilor de aprovizionare care existau de zeci de ani.

Marile economii mondiale s-au grăbit să găsească surse de energie – folosind tot ce au putut găsi pentru a menține lumina aprinsă. Guvernele au făcut presiuni pentru a accelera implementarea energiei solare și eoliene – dar și pentru a cumpăra cărbune. Obiectivele privind schimbările climatice au trecut pe plan secundar.

Guvernele au cheltuit miliarde de dolari pentru a susține marile companii de utilități, precum Uniper din Germania. În Africa de Sud au avut loc cele mai grave pene de curent din istorie. Sri Lanka, care nu mai avea rezerve de numerar, a rămas pur și simplu fără combustibil.

Invazia Rusiei în Ucraina a determinat țările europene să își reevalueze relația cu această națiune, care a fost mult timp principalul furnizor de gaze naturale al continentului.

De atunci, națiunile occidentale au discutat și au început să implementeze un plafon de preț pentru petrolul rusesc, în timp ce Europa discută despre un plafon de preț la gaze și investește mai mult în gaz natural lichefiat (GNL) pentru a satisface nevoile energetice.

“Asistăm la nimic mai puțin decât la încetarea unui parteneriat de succes de 50 de ani în domeniul gazelor între Rusia și Europa”, a declarat Michael Stoppard, consilier special și analist global în domeniul gazelor la S&P Global Commodity Insights. “Acest lucru duce la o recalibrare a ofertei și a cererii, iar acest lucru va dura ceva timp, iar noi vom suferi durerea acestui lucru până în 2023 și după aceea.”

Această dihotomie este evidentă în numeroase țări. Polonia este piața cu cea mai rapidă creștere din Europa în ceea ce privește instalarea de pompe de căldură. În același timp, normele de limitare a smogului au fost amânate, iar locuitorii ard din ce în ce mai mult orice materiale pentru a-și încălzi locuințele. În Klodzko, un oraș de 28.000 de locuitori din sud-vestul Poloniei, oamenii economisesc gunoiul pentru combustibil, a declarat primarul Michal Piszko.

Dezordinea nu a luat sfârșit. Marile economii industrializate se pregătesc pentru constrângeri în materie de aprovizionare și în 2023, dacă nu chiar și pentru anii următori.

Guvernele din Statele Unite și din Europa au trecut în mod deschis la sprijinirea “friendshoring-ului” de aprovizionare strategică a aliaților, indiferent de costurile probabil mai mari, și au intensificat utilizarea pachetelor de taxe și ajutoare pentru dezvoltarea resurselor nucleare, solare, eoliene și de hidrogen. Demersurile lor nu sunt menite doar ca răspuns specific la Rusia, ci și pentru a contracara China, prin dezvoltarea de resurse care să contrabalanseze dominația acestei națiuni în producția de panouri solare și în extracția de materiale cheie pentru baterii.

“Va fi considerat un an de referință, sau chiar începutul unui sistem complet nou”, a declarat Francesco Starace, directorul general al companiei italiene Enel, una dintre cele mai mari companii energetice din lume. “Anul ’22 și o parte din ’23 vom spune cu toții că atunci au avut loc toate aceste lucruri de consecință. Este un an de rupere a obiceiurilor și de schimbare foarte, foarte clară.”

Pe măsură ce anul se apropie de sfârșit, costurile pentru gazele naturale și ale combustibilului pentru încălzire au scăzut, iar activitatea economică a încetinit. Dar oamenii încă se luptă și ar putea continua să o facă pentru o perioadă de timp, deoarece oferta restrânsă provoacă mai multe șocuri de preț.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: